Colapsul medicinei alopate

    In 1993, The New England Journal of medicine a publicat un raport asupra medicinei alternative în America. În raport se relevă faptul că practicienii medicinei alternative au fost mai des vizitaţi (425 de milioane vizite) de către pacienţi decât cei ai medicinei convenţionale (doar 388 de milioane).    

    Medicina convenţională a pierdut mai mult de jumătate din “clientelă” în favoarea medicinei alternative. Principalele zece afecţiuni pentru care americanii îi vizitează pe practicienii medicinei alternative sunt: durerile de spate, anxietatea, durerile de cap, hipertensiunea, entorsele, insomnia, depresia, artrita, problemele digestive şi alergiile. După cum se poate observa, este vorba în principal nu de anumite afecţiuni, concrete, ci mai mult de efectele vizibile sau neplacute ale unor afecţiuni, pe care medicina convenţională nu este capabilă nici măcar să le descopere, ne mai vorbind de vindecare. Hipertensiunea, insomnia, durerile de cap pot avea o multitudine de cauze, ele fiind în fond doar efectele, semnalele transmise “în exterior” de către corp. După părerea mea, medicina convenţională colabează datorită metodologiei de bază aplicate pacientului. Medicul alopat tratează un pacient ca pe o “bancă de date”. I se fac pacientului analizele (care de multe ori nu sunt exacte sau sunt eronate) după care medicul citeşte o serie de cifre pentru valorile x, y, z să zicem, şi decide un tratament (daca e în stare să decidă ceva, ceea ce la mulţi dintre aceşti practicanţi nu se prea observă) bazat pe « banca de date ».

   Marea majoritate a medicilor alopaţi uită că au în faţă OAMENI. Fiinţele cele mai complexe de pe acest pamânt! În consecinţă, sunt aplicate terapii sau administrate pilule care nu ajută la nimic, în afara poate de intoxicarea organismului cu chimicale. Ca să nu mai vorbim aici şi de sutele de mii de intervenţii chirurgicale fără nici o valoarea reală sau justificare prin îmbunătăţirea stării de sănătate a pacientului. In 2005 acelaşi jurnal medical ne informează că anual se fac 300.000 de operaţii cu scopul de a uşura dorerile artritice, operaţii care însă sunt complect lipsite de valoare. Atroscopia la genunchi în cazul osteoartritei cosă însă pro pacient 5000 de dolari, ceea ce a însemnat in 2005 circa 1,5 bilioane dolari. Bilioane ! Nu este nici o greşală. Tot în acelaşi an mai suntem informaţi de către sus-numitul jurnal că, după 20 de ani de practicare a mastectomiei totale (îndepărtare) a sânului, nu

s-a constatat la pacientele respective o creştere a ratei de supravieţuire în comparaţie cu pacientele care au refuzat o astfel de operaţie. Adică cum ? Douăzeci de ani de zile am tot tăiat sânii femeilor, ca să recunoaştem acuma că treaba asta nu ajută la nimic ? Bravo, frumoasă îndeletnicire. Sau mai degrabă .... afacere ?

   În cazul acesta, daţi-mi voie să vă spun, Domnilor, că înainte da a acuza medicina alternativă de şarlatanie, ar trebui să luaţi o pauză şi să vă revizuiţi din temelii propria doctrină ortodoxă, care se dovedeşte pe zi ce trece a fi una dintre cele mai mari ameninţări la adresa umanităţii. De ce ? Păi, în 1995 investigaţiile britanice au ajuns la concluzia că doar 10 pâna la 20 la sută dintre tratamentele aplicate de practicienii medicinei convenţionale sunt fundamentate ştiinţific! Şi ce se întâmplă cu restul 80 (nu zic 90 ) la sută ?

   Adică, clar spus, Dumneavoastră îi acuzaţi pe alţii de şarlatanie ? Dar în acelaşi timp 4/5 din terapiile aplicate tot de Dumneavoastră nu au fundament ştiinţific ? Adică sunt deci ... tot un fel de şarlatanii, nu ?

   În anul 2000 numărul de vizite facute la cabinetele de medicină convenţională (comparativ cu cele văcute de pacienţi la cabinetele de medicină alternativă) a fost de 823,5 milioane, adică doar...ţineţi-vă bine...doar 30,8% în comparaţie cu medicina alternativă ! (Sursa : Advanced Data, No.328, Center Health Statistics, USA, 05.06.2000).

    Vă mai miraţi acuma de ce aproape în toată lumea, sistemele de asigurări sociale şi mai ales cele de sănătate au probleme atît de mari ? V-aţi crezut superiori adaugând un titlu in faţa numelui, v-aţi atras de partea Dvs. instituţiile statului, firmele de asigurări şi mai ales concernele farmaceutice cu puternica lor maşină mass-media (sau poate concernele v-au atras şi folosit pe Dumneavoastră ?), şi aţi crezut că prostimea o să înghită la nesfârşit gogoşile astea ?

   Nu vreau să spun că medicina alternativă nu are şi ea părţile ei întunecate, greşei sau erori, metode terapeutice de multe ori « ciudate », că în medicina alternativă nu există incapabili sau şarlatani. Există, desigur ! Dar ajunşi aici, nu mai văd diferenţa care să vă dea dreptul la aroganta afirmaţie că sunteţi singurii şi unicii deţinători ai adevărului.

   Cred ca ar fi bine să reconsideraţi fundamental atât metodele pe care le aplicaţi, cît şi felul în care îi priviţi pe FRAŢII DUMNEAVOASTĂ care vă trec pragul cabinetelor de consultaţii. Si cred mai ales că ar trebui să începeţi această acţiune cu o întrebare fundamentală pe care să v-o punţi înşivă :

QUI BONO ? Cine profită ?

   Atâta timp cât numai unul (doctorul) lucrurile stau strâmb. Ar trebui să profite ambele părţi !  Dar daca pacientul devine sănătos, va profita numai el, doctorul în schimb nu. Recunosc că este o dilemă, şi poate că pare egoist din partea pacientului să vă ceară să-l faceţi sănătos, după care nu va mai trece pragul cabinetului.

    Chinezii vechi aveau dreptate. În vremea lui Confucius, un medic primea bani de la pacientul său atâta timp cât pacientul ramânea SĂNĂTOS !!! Dacă pacientul se îmbolnăvea, medicul era concediat. Căci nu avusese destulă grije de SĂNĂTATEA pacientului !!!

   În acest fel QUI BONO era pentru amândoi, atât pacient cât şi medic.