Durata vieţii scade invers proporţional cu numărul de vizite făcute la medic! – medicamente ucigaşe 2






http://www.wissenschaft-unzensiert.de/med12_2.htm

    Constatări şocante ale Institutului ştiinţific al AOK (una dintre cele mai mari Case de asigurare de sănătate din Germania): cancerul infarctul cardiac, ciroza, bronşita reumatismul, hipertensiunea şi bolile de bâtrîneţe iau din ce în ce mai multă amploare, dar cu toate acestea medicina alopat-pasteurizată nu pare a avea nici o problemă (era să scriu remuşcare, dar mi-am dat peste degete). Absolut senini şi nevinovaţi mint în continuare reprezentanţii asociaţiilor de medici, marea majoritate a profesorilor de medicină şi marea majoritate a doctorilor. despre dezastrul medicinei şcolastice nici un mucs!

   Cetăţenii care locuiesc într-un cartier cu multe cabinete medicale, se transformă rapid în pacienţi, sunt mai des operaţi, înghit mai multe medicamente „bogate“ în efecte secundare şi mor – statistic confirmat - mai tineri!

   Dar să aruncăm o privire asupra unei selecţii de „succese“ medicale ale ultimelor decenii, pe care Hans Ruesch, istoric al medicinei, le prezintă în cartea sa „Die Pharma-Story“ (Hirthammer Verlag - München):

în 1970 în Africa de Sud sunt retrase de pe piaţă calmantele Pronap şi Plaxin, deoarece au provocat moarte multor sugari

în 1971 1.5000 de persoane au fost spitalizate în Anglia deoarece au luat analgezicul Paracetamol. Era vândut ca fiind lipsit de probleme. În ciuda catastrofei era recomandat pe mai departe pe la mijlocul anilor 70 în Germania. De altminteri se mai găseşte şi astăzi pe piaţă (e nebun cine dă banii pe aşa ceva!)

în USA terapia cu Orabilex a provocat daune renale cu consecinţe fatale

medicamentul MEL/29 provoacă cataractă

pacienţii care au luat Methaqualon au fost atât de puternic afectaţi psihic, încât s-au înregistrat cel puţin 366 de decese – fir prin agresiune (crimă) fie prin sinucidere

în 1972 s-a constatat că Isoproteronol a provocat în anii 60 decesul a circa 3.500 bolnăavi de astmă

în 1975 în Italia a fost confiscat antialergicul Trilergan, deoarece provoca hepatită virală (asta-i tare de tot: cum să provoace un medicament o boală virală? dar daca ne gândim la dovezile inexistente ale respectivului virus, înţelegem mai bine ce li se bagă pe gât hepaticilor)

în 1976 medicamentul contra reumatismului Flaminil (Sandoz) a fost retras, deoarece provoca inconştienţă la pacienţi

în acelaşi an ICI începe să pătească despăgubiri victimelor (respectiv urmaşilor) care au fost grav afectaţi la ochi sau la tractul digestiv de medicamentul pentru inimă Eraldin

în 1977 medicamentul Phenformin (Ciba-Geigy) a fost retras de pe piaţa americană, deoarece nu s-a mai putut „ţine ascuns“ faptul că acest remediu pentru diabet timp de 18 ani a „vindecat de viaţă“ circa 1.000 de pacienţi pe an. În ciuda scandalului, autorităţile germane au mai permis încă un an vânzarea medicamentelor (pentru diabet) mortale Dipur, Silubin-Retard, Sindatil, etc.

de Crăciunul anului 1978 totuşi nici măcar autorităţile germane nu mai pot sîă nu retragă de pe piaţă toate medicamentele contra hipertensiunii care conţineau substanţa activă Clofibrat, care avea efecte secundare grave, chiar mortale

în 1979 a fost făcut public faptul că Valium, chiar şi în doze mici, provoacă dependenţa. la vremea respectivă peste 15% dintre americanii adulţi luau Valium (aşa se forma, încet-încet, clientela pentru piaţa de droguri condusă din umbră de nu spunem care piramidă)

preparatele stimulatoare Preluin şi Maxiton, prescrise şi ca stimulante pentru apetit, sunt retrase de pe piaţă, deoarece provocau daune inimii şi sistemului nervos

s-a constatat că barbituricele, în cazul unei folosiri îndelungate, nu diminuau insomina, ci din contă, o accentuau

analgezicul Phenacitin, vândut sub 200 de nume diferite, înpiedica funcţionarea normală a rinichilor sau chiar distrugea rinichii, provoca tumori renale şi distrugea celulele roşii

un alt analgezic, Amydorphrin, a fost interzis în 160 de ţări (dar nu în toate) deoarece împiedica formarea de globule albe, ceea ce se putea sfârşi tragic

Rasperpin (contra hipertensiunii) creştea factorul de risc pentru cancerul de sân de trei ori, provoca coşmaruri şi depresii şi se presupune că provoca şi tumori cerebrale, tumori la pancreas, piele, uter şi ovare.

Urethan probabil că provoca leucemie, cancer hepatic, de plămâni şi de măduvă osoasă

Methotrexat, preparat contra leucemiei şi psoriazis, provoca de fapt tumori şi favoriza anemia şi rupturile intestinale

Mitothan, un alt preparat contra leucemiei ducea la „moartea“ rinichilor secundari

Cyclophosphamid, la fel ca şi alte chemoterapeutice, provoca moartea extinsă a ţesuturilor, începând cu fivatul şi plîmânii. Pacientul deceda mai repede decât în cazul unui cancer „normal“

şi antibioticul Isoniazid provoca „moartea“ ficatului

alte antibiotice cum ar fi Kanamyzin duceau la insuficienţă renală şi atacau nervii auditivi

Bismut, care în mod curios era prescris şi contra diareei dar şi contra constipaţiei, ducea la grave intoxicaţii (otrăviri). În Franţa se cunosc mai multe mii de cazuri

în 1982 în Anglia a fost retras medicamentul contra artritei Opren, care conţinea Benoxaprofen (substanţa activă), după ce mai multe sute de persoane au fost ucise şi mii de altele grav afectate. Acest lucru nu l-a împiedicat pe producătorul Eli Lilly, trecând cu tăcerea victimele din Anglia, să primească aprobarea şi să desfacă pe piaţa americană Oraflex (în esenţă similar cu Opren). Şi apropos, ştiţi cine era directorul lui Eli Lilly între 1977-1979? George Bush tăticul, viitorul preşedinte! Desigur că el deţinea şi o grămadă de acţiuni la Eli Lilly.Vă mai miră acuma gripa aviară (dar şi cea porcească) unde se vinde Tamiflu, produs de firmalui Ramsfeld şi luat în braţe de administraţia Lui George Bush feciorul?

preparatele analgezice şi contra reumatismului Tanderil şi Butazoludin (ciba.Gaigy) sunt răspunzătoare pentru moartea, în întreaga lume a peste 10.000 de oameni

în 1978 inutilul medicament Oxichinolin, care era recomandat pentru deficienţe de digestie, a stârnit un scandal mondial: 30.000 de persoane au orbit şi/sau au suferit paralizii ale membrelor inferioare; peste 100 de persoane au murit numai în Japonia

despre scandalul cu Contergan probabil că aţi auzit. În 1958 producătorul asigura într-o scrisoare trimisă la peste 40.000 de medici că acest produs este cel mai bun calmant pentru femeile gravide sau care alăptau; mii de copii s-au născut cu mutilă graznice

dar cu aceasta, scandalul nu s-a oprit. Industria farma a continuat să „aprovizioneze“ femeile gravide cu otrăvuri şi să mutileze copii în pântecele mamelor: se cunosc 178 de astfel de cazuri provocate de medicamentele Primodos, Amonoron, Duogynon, Bendectin şi Debendox

nici de Contergan-Thalidomid nu a vrut industria farmaceutică să se despartă; în USA a fost legalizat pentru bolnavii de AIDS (după motto-ul: dacă tot sunt bolnavi incurabil, hai să-i ajutăm şi noi un pic...)

în 1984 ziarul londonez „Daily-Mail“ relata că preparatul contra acneei Roacutan producea grave daune fătului (în 50% dintre cazuri), în cazul în care gravida îl folosea în perioada respectivă

„New York Post“ anunţa că toţi pacienţii (852 de persoane) care fuseseră injectate cu preparatul pentru inimă Epinepheren, au decedat (eficacitate 100%)

„Daily Telegraph“ relata în 1983 că medicamentul Hypnomydat a provocat într-o secţie intensivă dintr-un spital din Glasgow la o alarmantă creştere a mortalităţii; medicii însă au refuzat să ofere date concrete (o mână o spală pe cealaltă)

în 1983 au fost în Suedia publicate rapoarte secrete, care fuseseră „sustrase“ de la Ciba-Geigy, din acestea reieşea că respectivul concern ştie exact despre 1.182 de decese care erau cauzate de preparatele contra artritei Butazolodin şi Tanderil; conform altor surse numărul deceselor ar fi fost de aproximativ 10.000

 aşa cum relata „New York Times“ în 1984, medicametul Selacryn a trebuit să fie retras în 1980 , după ce se constataseră 510 cazuri de daune aduse ficatului, printre care unele cu urmări fatale

conform „Guardian“ din 04.01.1985 preparatul nizoral (contra infecţiilor fungice) a provocat moartea a 5 persoane şi 77 de cazuri de efecte secundare grave

în luna Martie a aceluiaşi an „Neue Presse“ relata că preparatul contra malariei Fansidar provoca grave afecţiuni pielii cu urmări fatale

îm Iulie 1985 „Guardian“ relata că Largactil (calmant) urma să fie retras de pe piaţă deoarece pacienţii sufereau grave daune aduse creerului; „conform unei evaluări rezervate 38 de milioane de persoane au suferit dischinezii şi circa 25 de milioane paralizii ale muşchiului limbii, sau în multe cazuri au pierdut controlul asupra musculaturii întregului corp“.

în Mai 1985 autorităţile americane şi engleze au interzis folosirea hormonilor de creştere,  
           deoarece provoca pacienţii, chiar şi după ani de zile, infecţii nevindecabile; hormonul
           respectiv era obţinut din creerul morţilor (cadavrelor) 
       -   în decembrie al aceluiaşi an , „Guardian“ relata că Merital şi Nomifensin provocau grave
           efecte secundare sub formă de anemie, cădere a rinichilor sau inflamaţie pulmonară

în aceaşi lună se relata în presă că 2.000 de oameni au suferit foerte grave efecte secundare din cauza medicamentului Felden; 77 de persoane au decedat, aproape toate datorită rupturilor sau hemoragiilor intestinale; producătorul american Pfitzer, susşinea în continuare că medicamentul este „foarte bine suportat“ (probabil că de către morţi)

tot în 1985, în Decembrie, a fost făcut cunoscut că Ciba-Gaigy a recunoscut că falsificase studiile de siguranţă pentru 46 de antibiotice şi pentru alte preparate, care fuseseră solicitate de către autorităţile medicale japoneze

medicul american Keith A. Lasko scria: „Dacă pacientul ar şti, că o singură capsulă de Chloromycetin provoacă daune ireparabile în măduva osoasă sau leucemie, credeţi că ar mai înghiţi un astfel de medicament?“ În anul 1976 medicii au prescris o jumătate de milion de reţete pentru acest preparat!

 

La toate acestea, nu cred că este nevoie de comentarii, ci de procuratură!

                                                                                                         Traducere: Qui bono