Autorul nu dă sfaturi medicinale nici direct,
nici indirect, nici nu vă recomandă o dietă anume fără consult medical ca formă
terapeutică contra unei anumite afecţiuni. Specialiştii nutriţionişti precum şi
alţi experţi în domeniul sănătăţii şi nutriţiei au păreri diferite. Autorul nu
intenţionează să stabilească diagnoze sau să prescrie terapii. Scopul autorului
este doar acela de a oferi informaţii din domeniul sănătăţii. Dacă veţi folosi
informaţiile de mai jos fără a consulta un terapeut, veţi întreprinde oacţiune terapeutică pe cont propriu, ceea ce
este un drept al Dumneavoastră, dar desigur că autorul nu îşi asumă nici o
răspundere pentru aceasta.
Conţinut
Cuvânt înainte
Intestinele sunt de vină
Un cerc vicios
Sindromul Leaky-Gut
Metabolism inflamator
Afecţiuni care pot apare ca urmare a unei
dissimbioze
1.Migrena
2.Alergiile, neurodermita, astma şi febra fânului
(rinită alergică)
3.Dureri cronice până la reumatism
4.Depresii şi angoase
5.Afecţiuni intestinale
6.Afecţiuni imunitare
7.Afecţiuni cardiace şi circulatorii
8.Oboseală cronică ţi deficit de concentrare
Alimentaţie sănătoasă pentru intestine
Ce nu trebuie să mâncaţi
Ce aveţi voie să mâncaţi
Linii generale de nutriţie
Ciupercile şi intestinele
De ce Probioticele?
Probiotica: micile ajutoare ne readuc sănătatea
De ce microorganisme efective?
Fapte interesante
Cuvânt înainte
Stimate
cititor,
această broşură vă oferă informaţii importante
pentru sănătatea Dumneavoastră, în legătură cu sistemul intestinal. Un tract
intestinal bolnav este cauza multor afecţiuni. Migrene, neurodermite, alergii,
febra fânului, astma, durerile cronice mergând până la reumatism, depresiile şi
angoasele, bolile cronice intestinale, afecţiunile sistemului imunitar,
afecţiunile inimii şi sistemului circulator, oboseala cronică şi deficitul de
concentrare sunt doar câteva categorii de afecţiuni care sunt provocate primar
de un intestin afectat. Aceste afecţiuni sunt prezente la 80% dintre persoanele
aşa-numitelor ţări dezvoltate.
Această broşură îşi propune să vă ajute în a
descoperi şi înţelege legăturile dintre aceste afecţiuni şi sistemul
intestinal, precum şi modalităţile prin care cu ajutorul unei alimentaţii
sănătoase putem menţine şi influenţa pozitiv buna funcţionalitate a
intestinelor. Spre exemplu, ştiaţi că aproape toate aşa-numitele „arome
naturale“sunt produse cu ajutorul
mucegaiurilor (ciupercilor)?
Marea majoritate a ingredientelor din
alimente nu sunt declarate, sau sunt declarate doar foarte puţine dintre ele,
şi anume, cele care sunt (sau apara ca) nepericuloase. În acest fel încerederea
consumatorului este speculată abuziv (şi de multe ori chiar vraudulos).
O nutriţie greşită, medicamentele şi mai
ales anumite substanţe adăugate alimentelor (şi această categorie este din
păcate extrem de mare) au o influenţă extrem de dăunătoare asupra corpului nostru.
Unele dintre aceste substanţe le vom analiza separat într-unul din capitolele
de maijos. Noi cu toţii putem rămâne
mult mai sănătoşi şi trăi mult mai mult, dacă vom da mai multă atenţie unui
sistem intestinal sănătos.
Intestinul este „rădăcina“ corpului nostru;
şi aşa cum un arbore sănătos are nevoie de o rădăcină sănătoasă, tot aşa un om
sănătos are nevoie de un intestin sănătos.
Intestinele sunt de
vină!
O floră intestinală sănătoase cuprinde circa
400 de tulpini bacteriene diferite. Aceste bacterii trăiesc într-o simbioză cu
organismul nostru şi astfel formează un sistem imunitar în mucoasa intestinală.
Intestinul unui
nou-născut
este steril. Abea ca urmare a naşterii şi prin alăptare bacteriile încep să
„ocupe“ intestinul. Ele formează un fel de „covor“ care acoperă pereţii
intestinali. Omul posedă de 10 ori mai multe bacterii decât celule proprii.
Apariţia unui cerc
vicios
Flora intestinală sănătoasă este modificată
(afectată) de-a lungul vieţii printr-o alimentaţie deficitară, greşită. De
asemenea medicamentele sintetizate chimic (mai ales antibioticele chimice),
conservanţii alimentari şi alte ingrediente şi aditivi alimentari influenţează
în mod categoric negativ flora intestinală, astfel că treptat se ajunge la un
dezechilibru periculos între bacteriile „sănătoase“ şi cele patogene (care pot
provoca boli). Bacteriile patogene se pot înmulţi peste măsură într-un intestin
afectat, mai ales prin faptul că folosesc alimentele incomplect digerate
(respectiv procesul de fermentare a acestora) pentru propiul metabolism şi
astfel produc substanţe toxice, otrăvitoare (ca rezultat al propriului
metabolism al acestor bacterii).
Aceste
produse toxice ale metabolismului bacteriilor pot patrunde prin mocoasa
intestinală şi prin peretele intestinal, ajungând în sânge. După săptămâni şi
luni de disbioză (floră intestinală „bolnavă“) se poate ajunge la modificări
ale mucoasei şi pereţilor intestinali. Aceasta duce la o penetrabilitate uşoară
a pereţilor intestinali şi astfel toxinele pot otravi întregul organis. O
astfel de situaţie se poate uşor constata în urma unei analize simple a
scaunului. Aceasta este de fapt cauza acidităţii cronice, a otrăvirii
întregului metabolism. Pe aceasta cale apar inflamaţiile cronice în organism.
Mucoasa intestinală crează o
membrană care nu permite moleculelor mari (deci şi toxinelor) să părăsească
intestinul şi să pătrundă în organism. În cazul unei disbioze, mucoasa se
subţiază, permiţând moleculelor toxice să patrundă prin peretele intestinal şi
să ajungă în sânge. Condiţionat de acest fapt începe să aibe de suferit şi
sistemul imunitar, căci circa 80% din acesta este în directă legătură cu
intestinul. Spre exemplu fiecare a zecea celulă din intestin este o aşa-numită
celulă imunitară limfatică. Ori aceste celule, în cazul unei disbioze, sunt
distruse, instaurându-se astfel un deficit imunitar letal. Mucoasa intestinală
nu se mai poate apăra contra agenţilor patogeni, paraziţilor şi atacurilor
ciupercilor (fungiilor). Respectiv nu se mai pot produce suficiente celule
imunitare pentru apărarea organismului.
Sindromul Leaky-Gut
În medicină aceste modificări sunt cuprinse
sub denumirea de „Leaky-Gut“, ceea ce ar însemna aproximativ un intestin cu
„găuri“. Şi nu numai bacteriile „rele“ sau ciupercile pot produce toxine. Chiar
şi bacteriile „bune“ produc toxine în timpul proceselor de metabolism, dar care
sunt reţinute de către mucoasa intestinală în intestin, şi astfel eliminate
prin scaun. În cazul unui „Leaky-Gut“, mucoasa este atât de afectată (distrusă)
încât chiar şi aceste teoxine „normale“ ajung în organism.
Cu ajutorul unei analize obişnuite a
scaunului se poate constata prezenţa sindromului „Leaky-Gut“. În cadrul acestei
analize este măsurată Alfa 1 antitripsin. O valoare crescută a acesteia arată o
permeabilitate crescută, şi deci periculoasă, a mucoasei intestinale.
Regenerarea, respectiv refacerea funcţiei mucoasei intestinale durează între un
an - un an şi jumătate. În această perioadă este important ca intestinul,
respectiv mucoasa intestinală să fie terapiată (hrănită) cu bacterii „bune“,
sănătoase. Scopul este de a restabili starea normală a mucoasei şi de a crea
(respecti re-crea) o floră intestinală intactă.
O mucoasă intestinală sănătoasă nu va prealu
alergene, deoarece acestea vor fi distruse imediat chiar în mucoasă de către
celulele imunitare. În cazul sindromului „Leaky-Gut“ aceste alergene pot
pătrunde prin peretele intestinal, provocând o alergie generalizată sau o
alergie alimentară. Pentru a preveni un astfel de pericol, este necesară
folosirea, pentru o perioadă relativ îndelungată, a efectivelor
microorganismelor probiotice, deoarece acestea hărnesc mucoasa intestinală, o
curăţă şi o ajută să se regenereze.
O viaţă în simbioză
La începutul evoluţiei vieţii pe Pământ,
bacteriile au aparţinut primelor forme de viaţă. Ele au trait de la bun început
într-o simbioză cu alte forme de viaţă. Ele au preluat importante funcţii
pentru metabolismul nostru, precum şi pentru sistemul nostru imunitar. O floră
bacteriană sănătoasă este la fel de importantă ca şi oricare dintre organele
noastre vitale. Din păcate, în timpurile noastre florei intestinale nu i se mai
acordă rolul şi importanţa necesară. Iar consecinţele le vedem zilnic în
cazurile de afecţiuni cronice, la pacienţii cu hiperaciditate în organism.
Metabolism inflamator
În cazul în care mari cantităţi din aceste
toxine acide ajung datorită „Leaky-Gut“ în corp, acesta este constrâns să le
depoziteze în ţesuturi. Depozite de toxine se formează în musculatură, celulele
grase şi ţesuturi. Atunci când se atinge o anumită concentraţie de toxine,
corpul reacţionează printr-o inflamaţie. Căci numai prin procesele inflamatorii
este organismul capabil „desfacă“ aceste toxine. Atunci când ne îmbolnăvim de o
gripă sau de o infecţie bacteriană, reacţia de boală a organismului este mai
puţin cauzată de agentul patogen respectiv, cât de toxinele pe care acesta le
produce. Iar acestea pot fi eliminate de către organism doar prin intermediul
„metabolismului inflamator“. Apar diferite simptome, în funcţie de locurile
unde au fost „depozitate“ aceste otrăvuri.
Exemple de afecţiuni
care apar ca urmare a unei disbioze:
1.Migrena
În cazul
migrenei avem de a face cu o aciditate cu caracter inflamator. Aceşti acizi se
depozitează la pacient în musculatura din zona vertebrelor cervicale, unde se
formează un edem inflamator. Aceste procese afectează nervii, lucru care se
resimte sub forma durerilor. Nervii spinali pornesc din măduva spinării şi se
prelungesc până la ochi şi faţă.
2.Alergiile,
neurodermita, astma şi rinita alergică (febra fânului)
Metabolismul
încearcă să elimine o parte din toxine prin piele sau membranele mucoase.
Aceste toxine însă irită celulele imunitare aflate în piele sau mucoase astfel
încât acestea reacţionează prin procese inflamatorii.
Iaraşi aceste lucruri se pot confirma prin analize
de sânge, în care se relevă mărirea unor anumiţi parametrii imunitari. Datorită
permanentei reacţi inflamatorii a sistemului imunitar la aceste toxine, în timp
se ajunge la o reacţie imunitară „exagerată“, adică la o alergie. În momentul
în care pielea sau mucoasele intră în contact cu substanţe care conţin
proteine, cum ar fi de exemplu polenul, sau cu alimente care conţin proteine,
sistemul imunitar reacţionează la acestea prin reacţii alergice. Au reacţionat
o dată celulele imunitare alergic, înseamnă că ele au înregistrat informaţii
despre alergenele respective, şi vor reacţiona astfel şi pe viitor, de fiecare
dată când respectivele substanţe vor apare din nou.
3.Durerile
cronice mergând până la artrită
Deseori toxinele se depun în musculatură (umeri, ceafă sau aparatul
locomotor). Iar corpul încearcă să împingă aceste toxine în zona
articulaţiilor, unde astfel apar inflamaţii. Persoanele care suferă permanent
de dureri (de exemplu de spate) suferă de regulă de hiperaciditate.
4.Depresiile şi angoasele
Deseori în practica
terapeutică se observă că atunci când printr-o terapie a intestinelor se
reuşeşte o stabilizare a florei intestinale şi o reducere a toxinelor,
pacienţii nu mai suferă nici din cauza depresiilor sau angoaselor. Aceasta deoarece
datorită acidităţii din organism se produc şi modificări în balanţa hormonală,
ceea ce duce la o afectare a psihicului.
Să luăm de exemplu alcoolul: prin alcool ne
putem „transporta“ într-o altă stare de conştienţă, la fel ca şi prin alte droguri
sau otrăvuri, care conduc la o modificare a psihicului. Tot astfel poate
influenţa psihicul şi o hiperaciditate.
5.Afecţiuni ale
intestinelor
Balonările, constipaţiile cronice, diareea,
inflamaţiile intestinale de la Morbus Cohn până la colită ulceroasă pot apare
datorită unei flori intestinale defectuoase.
6.Afecţiunile
sistemulu imunitar
Deficienţele sistemului imunitar (mai ales
sensibilitatea la infecţii a copiilor) sau bolile autoimunitare pot apare
datorită unei flore intestinale destabilizate. În pereţii exteriori ai
intestinelor se află 80% din sistemul imunitar al omului. Drept urmare sistemul
imunitar, respectiv limfatic va fi atacat masiv prin otravurile din intestine.
7.Afecţiunile
cardiace şi circulatorii
Prin toxinele eliminate de bacterii, pereţii
interiori ai arterelor pot fi deterioraţi, astfel încât au loc procese
inflamatorii. Iar ca urmare, apar depozitări de grasimi şi calc care vor
înfunda vasele de sânge. Pe deasupra celulele roşii îşi pierd elasticitatea,
astfel încât nu mai pot trece prin vasele capilare, formându-se mici chiaguri. În
unele studii americane pacienţii cardiaci au fost terapiaţi cu preparate care
eliminau aciditarea precum şi cu combinaţii de vitamine cu rol protector.
Studiile au arătat foarte clar că astfel depunerile de calc pe pereţii arteriali
s-au redus simţitor sau chiar au fost complect stopate.
8. Oboseala cronică
şi deficienţele de concentrare.
Este uşor de înţeles că organismul nu mai
are suficientă energie, în momentul în care în permanenţă trebuie să facă faţă
toxinelor şi eliminării acestora sau proceselor inflamatorii cronice.
Terapeutului îi stă la dispoziţie o largă paletă de analize prin care poate
afla situaţia reală din intestine.
Alimentaţie sănătoasă
pentru intestin
O alimentaţie corectă este absolut necesară
pentru a aduce tractul intestinal din nou în ordine. În primul rând trebuiesc
evitate alimentele care prezintă pericolul fermentării. Fermentarea produce
daune celulare, căci printre altele în urma fermentării se obţin şi derivaţi ai
acoolului, care au o influenţă dăunatoare asupra ficatului. Există multe opinii
asupra unei alimentaţii sănătoase, unii fiind adepţii cerealelor, alţii ai
vegetarismului, etc. În general însă aceste diete sunt destinate oamenilor
sănătoşi.
Ce nu trebuie să mănânc?
Zahar
Atunci când intestinele sunt afectate,
zahărul trebuieşte redus la minimum posibil. Zahărul este principalul furnizor
de energie pentru bacteriile de fermentaţie. Deci, fără ciocolată, fursecuri,
prăjituri, îngheţată, băuturi dulci, etc. Bacteriile „rele“ adoră zahărul,
fiind principala lor sursă de energie, şi deci un factor favorizant al
înmulţirii lor. Dacă o să fiţi atenţi şi o să va informaţi veţi avea surpriza
să constataţi că aproape în toate alimentele preparate se găseşte „ascuns“
zahăr.
Laptele
Laptele este considerat ca fiind un aliment
foarte hrănitor. Un om sănătos poate consuma lapte. Dar pentru un pacient cu
hiperaciditate laptele nu este portivit.Faptul că laptele sub influenţa
bacteriilor se acreşte este un lucru binecunoscut. Laptele fiert nu mai are
bacterii, şi prin învechire „putrezeşte“. Acelaşi lucru se petrece în
intestinul nostru după consumul de lapte. În fapt noi nu suntem rumegătoare şi
implicit nu deţinem nici enzimele digestive respective, cum ar fi aşa-numitul
Labferment, pentru a putea „desface“ complect laptele. Ceea ce înseamnă că se
va produce din nou acid, care fa sprijini hiperaciditatea. După părerea mea
nici pacienţii afectaţi de osteoporoză nu ar trebui să consume lapte, căci
acizii rezultaţi vor atrage calciul din oase.
Acelaşi lucru se petrece şi în gură:
bacteriile formează acizi (aşa-numiţii acizi de carie), care dizolvă calciul
din dinţi şi astfel apar cariile. Mulţi dintre Dumneavostră o să căscaţi ochii
mari la cele citite mai sus, pentru că de foarte multe ori aţi auzit exact
contrariul, şi aţi băut lapre tocmai pentru a aduce un adaos de calciu în
organism. Doar că acest calciu se găseşte în foarte multe alimente, astfel că
prin eliminarea laptelui din dieta Dumneavoastră nu veţi duce lipsă de acest
important mineral.
Consevanţii
Aceste substanţe sunt adăugate în foarte
multe alimente, pentru a le face mai greu perisabile. Conservanţii sunt
concepuţi împotriva bacteriilor, ceea ce înseamnă că vor acţiona şi împotriva
proriilor noastre bacterii, a celor „bune“ din intestin, şi astfel conservanţii
dăuneaţă florei intestinale. Conservanţii inhibă dezvoltarea bacteriilor,
făcând astfel alimentele mai greu perisabile. Dar acelaşi lucru îl fac şi în
intestin, inhibând dezvoltarea naturală a florei noastre intestinale, ceea ce
face ca aceasta să nu se mai poată reînnoi. Rezultă că este imposibil să aveţi
o floră intestinală corectă din moment ce consumaţi mereu alimente care conţin
conservanţi. Aproape toate produsele de Fast-food sunt foarte „conservate“.
Studiile mai noi au constatat chiar că aceşti conservanţi atacă şi slăbesc
mucoasa intestinală, făcând-o mai uşor penetrabilă. Toate substanţele care se
află între E200 şi E299 sunt conservanţi. Asta pentru a ne putea mai uşor
orienta pe misterioasele liste care conţin ingredienţii unuia sau altuia dintre
produse. Deseori conservanţii sunt „ascunşi“ în produse şi nu sunt declaraţi.
Lista conservanţilor
cel mai des folosiţi:
CONSERVANTI ( E 200 - E 290)
Nr. E
Denumire
Comentarii
E 200
Acid
sorbic
Este un
acid monobasic saturat, din seria acizilor grasi. Se prezinta sub forma de
cristale albe, minuscule, solubile in apa, din care cauza se prefera
utilizarea sarurilor de sodiu si de potasiu. Posibil
iritant pentru piele, poate cauza rash, astm si agitatie. Inhiba dezvoltarea
bacteriilor. Se foloseste la branzeturi, vinuri.
E 202
Sorbet de
potasiu
Similar cu
E 200
E 203
Sorbet de
calciu
Similar cu
E200
E 210
Acid
benzoic
In stare
pura se prezinta sub forma unor ace incolore, putin solubile in apa, usor
solubile in alcool si eter. Deoarece are solubilitate redusa, se foloseste
sarea de sodiu, benzoatul de sodium, care este insa mai putin eficace si este
in mai mare masura dependent de pH.Se
adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, gume,
condimente, dulciuri, gusari, inlocuitori de zahar.
E 211
Benzoat de
sodiu
Bauturile racoritoare dietetice contin o mare cantitate de benzoate de
sodium; de asemenea laptele si produsele din carne, condimentele, produsele de
panificatie, margarinele; este implicat in producerea
rash-urilor urticariene si atacurilor astmatice.
E 212
Benzoat de
potasiu
Persoanele
cu istoric de alergie ar putea avea reactii alergice. A se vedea E 210
E 213
Benzoat de
calciu
A se vedea
E 212
E 214
p-hidroxibenzoat
de etil
A se evita; interzis in Australia
E 215
Derivat
sodic al esterului
etilic al
acidului p-hidroxibenzoic
A se evita; interzis in Australia
E 216
p-hidroxibenzoat
de propel
E 217
Derivat
sodic al esterului
propilic
al acidului p-hidroxibenzoic
A se evita; interzis in Australia
E 218
p-hidroxibenzoat
de metal
Posibil alergen
E 219
Derivat
sodic al esteruilui
metilic al
acidului p-hidroxibenzoic
A se evita
E 220
Dioxid de sulf
Este un
gaz incolor, mai greu decat aerul, cu miros caracteristic intepator si cu efecte iritante asupra mucoaselor. In industria
alimentara se utilizeaza sub forma gazoasa sau in solutii apoase. Are un spectru larg de actiune asupra bacteriilor,
mucegaiurilor si drojdiilor. Sensibilitatea acestora scade in ordinea
aratata, explicand de ce unele tipuri de drojdii rezista la solutii mai
diluate de antiseptic. Eficienta antimicrobiana creste pe masura ce mediul
este mai acid. Concomitant cu efectul antiseptic, dioxidul de sulf exercita
si o actiune de blocare a activitatii enzimelor oxidante, ceea ce permite
pastrarea culorii naturale cat si a continutului in vitamine usor oxidabile.
Se utilizeaza in bere, bauturi racoritoare, sucuri de fructe, vin, otet,
produse din rosii. Se admite la ora actuala ca vinul
reprezinta principalul furnizor de acid sulfuros in alimentatia umana si ca
bautorii de vin depasesc valoarea maxima admisa.
E 221
Sulfit de
sodiu
A se vedea
E 220; este o substanta generatoare de dioxid de sulf
E 222
Sulfit
acid de sodiu
A se vedea
E 220
E 223
Metabisulfit
de sodiu
A se vedea
E 220
E 224
Metabisulfit
de potasiu
A se vedea
E 220
E 226
Sulfit de
calciu
A se evita. Interzis in Australia
E 227
Sulfit
acid de calciu
A se evita. Interzis in Australia
E 228
Sulfit
acid de potasiu
A se vedea
E 220
E 230
Bifenil,
difenil
Difenilul
se prezinta sub forma de cristale albe cu miros caracteristic, insolubile in
apa, dar solubile in alcool si grasimi. Are o actiune puternic antifungica.
Se utilizeaza la fructele citrice pentru tratament superficial. Administrarea indelungata la animalele de laborator a
produs intarzieri in crestere, scurtarea vietii, modificari histologice
hepatice si renale, anemie. Interzis in Australia
E 231
Ortofenilfenol
Se foloseste pentru tratamentul superficial al citricelor
E 232
Ortofenilfenat
de sodiu
A se vedea
E 231
E 234
Nisina
Este un
antibiotic produs de bacterii; se gaseste in bere, pasta de tomate, budinci
din gris, branza maturate si branza topita
E 235
Netamicina
Inhiba
dezvoltarea mucegaiurilor; poate provoca greturi,
varsaturi, anorexie, diaree, iritatii ale pielii; se foloseste pentru tratamentul superficial al carnatilor uscati si afumati,
precum si a branzeturilor tari, semitari si semimoi
E 239
Hexametilentetra
amina
Se mai
numeste si urotropina; se prezinta sub forma de cristale incolore si inodore,
dar cu foarte redusa actiune fungica; A se evita; se
utilizeaza in branza Provolone
E 242
Dicarbonat
de dimetil
Se utilizeaza in sucurile de fructe, bauturile energizante si in vin;
este conservant
E 249
Nitrit de
potasiu
Este
fixator de culoare si agent de conservare pentru carne. Se utilizeaza in produsele din carne netratate termic, afumate si uscate,
in alte produse din carne afumata, produse din carne in conserva, sunca
afumata;poate produce ameteli, dureri de cap; este potential carcinogen; nu
este permis in alimentele pentru sugari si copii;
E 250
Nitrit de
sodiu
Poate provoca hiperreactivitate si alte reactii adverse; este
restrictionat in multe tari; se recomanda evitarea lui;
E 251
Nitrat de
sodiu
Se
utilizeaza in produsele din carne afumata, produse
din carne in conserva, branza tare, semitare si semimoale, branzeturi pe baza
de produse lactate, hering si scrumbii murate;
E 252
Nitrat de
potasiu
Poate produce agitatie si alte reactii adverse; potential carcinogenetic;
restrictionat in multe tari
E 270
Acid
lactic
Acid
alimentar obtinut prin fermentarea hidratilor de carbon din lapte, zer,
cartofi, amidon de porumb sau melasa; este folosit la conservarea maslinelor
spaniole, in branzeturi, deserturi congelate
(îngheţată), bauturi carbogazoase cu aroma de fructe, dulciuri; este
metabolizat greu de catre organismul copiilor mici.
E 280
Acid
propionic
Actiunea
acidului propionic si a propionatilor este mai puternica decat a benzoatului
de sodiu asupra mucegaiurilor, dar efectul asupra bacteriilor si drojdiilor
este slab. Se foloseste la painea preambalata feliata
si paine din secara, paine cu valoare energetica scazuta, paine partial
preparata, preambalata, produse de panificatie fine preambalate, franzele,
brise preambalate, branza si inlocuitori din branza;
E 281
Propionat
de sodiu
A se vedea
E 280
E 282
Propionat
de calciu
A se vedea
E 280
E 283
Propionate
de potasiu
A se vedea
E 280
E 284
Acid boric
Acidul
boric si boratii sunt antiseptici foarte slabi, cu actiune bactericida redusa
si lipsiti de efect fata de drojdii si mucegaiuri. Se prefera sarea de sodium
(boraxul), care este mai solubila in apa; se utilizeaza la conservarea
icrelor de sturioni (caviar), pestelui, crustaceelor. Boraxul si acidul boric se absorb rapid si se excreta lent. Din aceasta
cauza, se pot acumula in organism, cu precadere in sistemul nervos central si
in grasimi, diminuand consumul de oxigen, sinteza glutaminei si oxidarea
adrenalinei. Au efecte iritante asupra mucoasei tubului digestive, deoarece
inhiba activitatea enzimelor proteolitice si lipolitice, reduce coeficientul
de absorbtie al substantelor nutritive calorigene.
E 285
Tetraborat
de sodiu (borax)
A se vedea E 284
Drojdia
Produsele cu
drojdie proaspătă stimulează fermentarea şi
tocmai de aceea trebuiesc evitate. Mâncaţi pâine fără drojdie, sau depozitaţi
pâinea timp de două zile şi deabea după aceea consumaţi-o.
Cereale/Pâine
În cazul afecţiunilor intestinale nu este
recomandabil să consumaţi cereale brute, sub formă de Müsli, deoarece acestea contribuie la fermentare,
şi prin aceasta la hiperaciditate. În cazul acestor afecţiuni este mai bine să
consumaţi pentru o vreme cereale fără gluten.
Nu consumaţi Fastfood
Fastfood este întodeauna conservat. Nu
consumaţi produse din carne gata preparate. Conservele de carne, peşte sau
cremvurşti conţin întotdeauna conservanţi. Luaţi de xemplu o felie de cârnat.
Ea nu se va strica la fel de repede ca un cârnat proaspat, şi de regulă se va
usca pur şi simplu. Bacteriile desigur că nu se simt „confortabil“ pe o astfel
de felie de cârnat plină cu conservanţi.
Varza
şi păstăioase
Consumaţi numai cantităţi moderate din aceste produse, astfel încât să
nu se ajungă la fermentări (balonări, gaze). Nu exageraţi nici cu salata, căci
conţine zahăruri legate, şi prin aceasta poate contribui la fermentare.
Ce am
voie să mănânc?
-Cartofi
-Orez
-Fidea (paste)
- Ouă
-Carne, dar nu prea multă de porc
- Peşte
-Fructe, dar aveţi grijă la fermentare
-Cereale fierte
-Pâine fără
drojdie sau fără gluten.
-Produse din
lapte, cum ar fi brânză, brânză dulce, lapte bătut, smântână, iaurt (nu foarte
mult). (Toate acestea
desigur dacă nu aveţi intoleranţă la lapte!)
-Legume,
multe şi sub orice formă: morcovi, roşii, castraveţi, paprica, ridichi, etc.
Acestea nu conduc la o
fermentare.
Mâncaţi pe cât posibil de două ori pe zi
mâncare gătită, căci aceasta nu mai poate fermenta. În faza de început a unei
terapii, când se încearcă restabilirea florei intestinale corecte, evitaţi
fructele pe cât posibil. În cazul unei terapii contra fungiilor (mucegaiurilor)
trebuie să se renunţe la fructe, deoarece fructele conţin zahăr natural, care
şi acesta, în cazul unui intestin afectat, poate provoca fermentaţii.
Acordaţi o mare atenţie produselor care
conţin „arome naturale“. Aşa-zisele arome naturale sunt aproape în
exclusivitate produse cu ajutorul mucegaiurilor. Se crede că aromele naturale
sunt unul din factorii de promovare a alergiilor, precum şi a unor alte
afecţiuni. Încercaţi pe cât posibil să cumpăraţi produse care nu conţin
substanţe adăugate. Desigur că aceasta poate fi o problemă, mai ales atunci când
trebuie să ne modificăm obiceiurile alimentare, dar cu timpul vă veţi obişnui.
Linii generale de
nutriţie
Deseori suntem întrebaţi: Bine, dar ce mai
pot să mănânc, cu atâtea restricţii? Din păcate deabea dacă mai găsim produse
care să nu fie modificate într-o formă sau alta. Industria alimentară ne
dictează ce anume să mâncăm. Dacă am ştii ce anume conţin alimentele pe care le
cumpărăm, deabea dacă am mai dori să mâncăm ceva. Foarte multe componente nu
sunt declarate în lista de ingrediente a produselor. Este vândut ficat de
gâscă, care nu a văzut în viaţa lui o gâscă! Dorinţa de profit!
Toate aceste ne împiedică substanţial să
adoptăm o nutriţie sănătoasă. regula generală este însă de a evita la maximul
produsele gata preparate (conserve, maioneze, ketchup şi alte sosuri). Mult
prea des sunt în aceste produse „ascunse“ diferite substanţe, de cele mai multe
ori nedeclarate. Făceţi o dată singuri o maioneză! După o zi aceasta nu va mai
putea fi consumată. Şi acuma cumpăraţi o maioneză gata preparată de la magazin.
Aceasta va „rezita“ chiar şi mai multe luni! Ori cum ar fi posibil aşa ceva
fără conservanţi puternici?
Mâncaţi fructe, legume şi plante. Reduceţi carnea în favoarea peştelui.
Beţi cel puţin doi litri de apă pe zi (la o greutate corporală medie de 75 de
kilograme). Evitaţi toate produsele în a căror listă de ingrediente veţi găsi
E-uri între 200 şi 299. Alimentaţivă variat şi complex. La fel cum fac
asiaticii: din toate câte puţin. Şi folosiţi uleiul de măsline presat la rece.
Untul şi margarina trebuiesc folosite cu măsură, ba chiar cu rezervă. Consumaţi
1-2 ouă pe săptămână. Produse din lapte degresat. Legume, salate, cartofi
(fierţi în coajă). Ca metode de preparate cel mai bine este să preparaţi mâncare
înăbuşită (în aburi) sau fiartă
Ciuperci,
mucegaiuri, fungii
Întotdeauna atunci când liniile fireşti de apărare ale organismului sunt
afectate, apar în intestin fungii sau ciuperci. Acest lucru se petrece foarte
des de exemplu în urma unei terapii cu antibiotice, dar şi ca urmare a altor
influenţe negative asupra intestinelor. Deseori auzim afirmaţia: ciuperci are
fiecare dintre noi. Şi din păcate este adevărat, ca urmare a unui mod de viaţă
defectuos sau a unei nutriţii defectuase. Căci trebuie să le mulţumim aromelor
şi conservanţilor (printre altele) pentru faptul că nu avem un sistem imunitar
sănătos. Ciupercile şi fungiile pot apare doar acolo unde sistemul imunitar nu
este destul de robust. Ele practic nu au ce căuta în intestin deoarece sunt în
stare să „decupleze“ complect sistemul de apărare al acestuia.
Ultimele studii arată că aceste fugii se pot
„ascunde“ foarte eficace (mai ales Candida albicans). Fugiile sunt capabile de
a intra în celulele imunitare ale intestunului, de a distruge funcţia de
apărare a acestora şi de a se înmulţii în acestea (iar singura cale eficace de
a la îndepărta este prin acţiunea celulelor ajutătoare Th1 – vezi teorie
simbiozei celulare a Dr. med. Heinrich Kremer). Cercetările au arătat că există
o strânsă legătură între „camulfarea“ fungiilor şi valorile Alfa 1 antitripsin
(această valoare arată gradul de „permeabilitate“ al intestinului). Ceea ce
înseamnă, pe cât de şocant este, că fungiile şi ciupercile pot „anihila“
sistemul de apărare al intestinului.
Întotdeauna atunci când se constată simptome
de boală sau inflamaţii ale mucoasei intestinale (în urma analizelor
scaunului), trebuieşte să combatem terapeutic şi ciupercile (fungiile). Pentru
a releva fungiile în scaun trebuiesc facute analize de laborator mai speciale,
prin care se poate stabili cantitativ şi calitativ situaţia reală.
Paraziţii
Aceştia pot „ataca“ omul pe diferite căi, de
exemplu larvele de nematode (viermi cilindrici) pot patrunde prin piele şi
ajunge, prin sistemul circulator, în plămâni, unde pot declanşa o aprindere de
plămâni. Sau prin căile respiratorii pot ajunge în faringe şi de acolo în
intestinul subţire.
Viermii panglică sunt paraziţi care trăiesc
în intestin, şi în unele cazuri pot ajunge până la câţiva metri lungime. Aceşti
viermi se fixează cu capul lor (scolex) de pereţii intesinului, depun ouă şi se
înmulţesc. Ei pot chiar străpunge peretele intestinal şi astfel ajunge în sânge
şi de aici, practic, în întregul organism. Viermii din familia Hirudinea pot
patrunde prin apa infectată şi se pot localiza în ficat, intestin, vezica
urinară, vene şi splină, unde se înmulţesc. Ouăle de Enterobius pot ajuge de pe
degete în gură. Anumite amibe sunt preluate din apă sau alimente. Marea
majoritate a paraziţilor sunt preluaţi de către om din apă sau alimente.
În mod normal însă fierea se ocupă destul de
eficace de înlăturarea acestor paraziţi, prin neutralizarea mediului acid din
stomac, în care aceşti paraziţi se află. Doar că o hiperaciditate suprasolicită
fierea şi slăbeşte capacitatea de detoxifiere a ficatului. Pentru a nu avea
„pasageri clandestini“ în organism trebuieşte să folosim mijoace antifungice şi
antiparazitare. Astfel de „cure de deparazitare“ ar trebui făcute periodic, mai
ales de către cei care au animale de companie. Cele mai bune soluţii sunt
tincturile pe bază de plante, care acţionează foarte eficace contra virusurilor
(de exemplu Herpes), contra ciupercilor (de exemplu Candida albicans) sau
contra agenţilor bacterieni cum sunt viermii şi ouăle acestora.
Există peste 130 de soiuri de paraziţi care
folosec corpul omenesc ca şi gazdă! Cei care au deja un sistem imunitar afectat
se pot trezi cu astfel de „musafiri“, de cele mai multe ori fără să observe sau
să aibe simptome specifice, putându-se ajunge în timp la instalarea unor
afecţiuni cronice cum ar fi astma, MS, cancer, etc. astfel încât o cură
periodică de eliminare a eventualilor paraziţi este foarte necesară. În ultima
vreme s-au adunat din ce în ce mai multe dovezi asupra efectelor negative pe care
toxinele produse de aceşti paraziţi le au asupra sistemului imunitar
(supraproducţie de anticorpi, ceea ce duce la alergii precum şi la slăbirea
producţiei de monoxid de azot, NO, deci la un Th1-Th2 switch - dezechilibru).
De ce probiotice?
Probioticele sunt medicamente sau suplimenţi
nutritivi care conţin bacterii vitale pentru construcţia florei intestinale.
Probioticele au acţiune acolo unde se doreşte reglarea unui mediu intestinal
sănătos. Având în vedere modul modern de viaţă şi alimentaţie, putem foarte
uşor să ne închipuim că deabea există un om cu o floră intestinală sănătoasă.
Spre exemplu foarte mulţi dintre noi au luat
dealungul vieţii antibiotice chimice. Aceste medicamente sunt foarte importante
în situaţiile de criză, pentru salvarea unei vieţi, totuşi ele atacă şi distrug
flora intestinală, astfel încât de foarte multe ori aceasta nu se mai poate
reface îndestulător. Se produce un dezechilibru în mediul bacterian din
intestin. Bacteriile „rele“ şi foarte adesea ciupercile se înmulţesc exagerat
în intestin, ceea ce face ca produsele metabolismului lor, toxinele, să se acumuleze
în organism în proporţii periculoase, ducând la aciditate crescută şi
intoxicaţii. De asemenea conservanţii şi alţi aditivi din alimente afectează
substanţial flora intestinală.
Astfel se deschide larg uşa pentru pătrunderea în organism a germenilor
străini, pentru formarea unui mediu deficitar şi a unei acidităţi crescute în
corp.
Probioticele:
micile ajutoare pentru o viaţă sănătoasă
Probioticele cu microorganisme efective pot readuce flora intestinală
din nou în echilibrul corect şi necesar şi de asemenea combat efectiv
bacteriile de fermentare, fungiile, paraziţii şi alţi agenţi patogeni. Iar
acolo unde nu există bacterii dăunătoare, nu există nici otrăvuri.
Cât timp trebuieşte să luăm probiotice? În cazurile grave este uneori
necesar să luăm astfel de produse toată viaţa. Căci acolo unde sistemul este
puternic dereglat şi având în vedere modul modern de viaţă (stress, alimentaţie
nesănătoasă, adaosuri în alimente) flora intestinală este permanent pusă în
pericol. Dacă bacteriile „bune“ se reduc în intestin, fiţi siguri că locul lor
va fi imediat ocupat de bacteriile „rele“.
Unele popoare, cum sunt de exemplu caucazienii, beau zilnic Kefir. Ori
se ştie că la aceste populaţii din zona Caucazului, durata medie de viaţă este
remarcabil de lungă. Ceea ce se datorează în primul rând bacteriilor din
laptele acru.
În cadrul cercetărilor de laborator efectuate de firmele producătoare de
probiotice au fost luate resturi rămase de la prelucrarea peştelui, în care se
aflau o grămadă de agenţi patogeni, de la Salmonella prin bacterii coli până la
fungii. Aceste resturi au fost amestecate într-un puree cu microorganisme
efective şi depozitate la o temperatură constantă de 37 de grade Celsius. După
numai 24 de ore, microbacteriile efective au reuşit să elimine aproape toţi
agenţii patogeni, iar pe cei pe care încă nu îi eliminaseră complect, reuşiseră
să îi reducă sub limita de detectabilitate stabilită de laboratoarele de
analize. De asemenea mirosul neplăcut caracteristic resturilor de la peşti a
fost îndepărtat şi acestea au rămas stabile organic până ce bacteriile „bune“
şi-au consumat hrana şi energia. Apoi, la câteva zile după începerea
experimentului bacteriile „bune“ au început să scadă în cantitate, iar cele
„rele“ au început din nou să se înmulţească.
Acest experiment ne arată că trebuieşte în permanenţă să folosim
lactobacterii pentru propria protecţie a florei intestinale şi în general a
sănătăţii noastre. Aici ar trebui să mai facem o remarcă în legătură cu
aşa-zisele produse din lapte sau iaurturile probiotice, care sunt foarte „la
modă“ în prezent. În aceste produse există o cantitate foarte mică de germeni
probiotici. Ele nu sunt produse din germeni probiotici şi, în consecinţă, sunt
lipsite de valoare, căci germenii conţinuţi în aceste produse nu mai sunt
activi metabolic.
De ce
microorganisme efective?
Microorganismele efective sunt bacterii vii, care în mod normal sunt
conţinute în multe alimente sănătoase şi naturale. Însă alimentele din ziua de
astăzi sunt în mare parte sterilizate sau conservate, pentru a le face cât mai
„durabile“. Microorganismele efective influenţează pozitiv flora noastră intestinală,
şi este necesar a fi administrate suplimentar tocmai datorită faptului că
alimentele din ziua de astăzi nu mai conţin aproape de loc astfel de
microorganisme. Zilnic avem de a face cu tot felul de substanţe nedorite, care
ajung în organismul nostru, fie pe calea aerului, fie prin nutriţie. Multe
dintre acestea vor fi în mod normal în intestin neutralizate, proces în cadrul
căruia lactobacteriile joacă un rol primordial, astfel că o floră intestinală
sănătoasă împiedică înmulţirea agenţilor patogeni în organism. De asemenea
mucoasa intestinală sănătoasă împiedică răspândirea în organism a toxinelor şi
otrăvurilor rezultate din procesul de digestie.
O altă problemă majoră a zilelor noastre o constituie substanţele
chimice folosite din ce în ce mai mult în agricultură, care distrug bacteriile
din sol. Acesta devine „steril“. Urmarea este că alimentele nu mai conţin
suficiente substanţe hrănitoare, ci din ce în ce mai multe chimicale (toxine).
Acelaşi lucru se petrece şi în industria creşterii de animale pentru consum.
Întraţi într-un grajd modern de vaci, şi veţi fi izbiţi de mirosul de amoniac
şi alţi dezinfectanţi chimici. Ori amoniacul este un produs al fermentării şi
implicit favorizează bacteriile de fermentare. Sub o balegă de „vacă modernă“,
timp de 3 luni cu mai creşte nici un fir de iarbă. Dacă vaca primeşte astfel de
microorganisme efective, după 14 zile de sub balega de vacă apare din nou
vegetaţie.
Într-un mediu sănătos bacteriile reglează şi echilibrează sistemul atât
în sol cât şi în toate formele vii prezente. Fără aceste bacterii nu ar fi în fapt
posibilă viaţa pe Pământ. Datorită lor, putregaiurile şi ciupercile nu se pot
înmulţi exagerat. În baza tuturor acestor fapte, au fost dezvoltate diferite
produse care au ca scop reechilibrarea pe cale naturală a unei balanţe corecte
şi a unui mediu sănătos.
Dacă într-un grajd de vaci vom răspândi astfel de bacterii, după 24 de
ore nu vom mai simţi mirosul de amoniac, şi nu vom mai găsi nici enervantere
muşte. Muştele se hrănesc cu putregaiuri, şi de aceea pot fi găsite peste tot
unde astfel de putregaiuri sunt prezente. Dacă produsele ME (microorganisme
efective) vor fi introduse în apa de băut şi furaje, animalele vor fi mult mai
rar bolnave, iar carnea şi laptele vor fi de on mai bună calitate. De asemenea
costurile pentru medicina veterinară vor scădea, nemaifiind aproape de loc
nevoie de medicamente. Iar găinie nu vor mai avea Salmonella. De asemenea ME se
poate amesteca şi în bălegar, astfel că în acesta nu se vor mai forma putregaiuri.
Ceea ce nu ştiu mulţi este faptul că în cele mai moderne staţii de epurare a
apei sunt folosite astfel de bacterii.
Fapte
interesante
Dacă viaţa ar fi sterilă, nu ar mai fi viaţă. Încercările de a ţine
animale complect libere de gremeni ne arată clar acest lucru. Astfel de
nefericite animale nu mai au un sistem imunitar, iar organele lor nu sunt
corect formate. Un nou născut prin cezariană este hrănit cu alimentaţie sterilă
şi ţinut în mediu steril, sub un „clopot“ de protecţie. Dar lui îi va merge
foarte prost. Apendicele se va inflama, plin de mucoase, şi va provoca mari
dureri. Intestinul rămâne anemic şi leneş. Deabea în momentul în care este scos
din mediul steril se va forma o floră intestinală, iar copilul va fi în sfârşit
sănătos. Experimentele pe animale au arătat aceleaşi rezultate.
Este foarte probabil că 99% din bacteriile din corpul nostru nici măcar
nu au fost descoperite, nu sunt cunoscute sau cercetate îndeajuns. Iar
contribuţia bacteriilor „rele“ şi fungiilor în apariţia bolilor cum sunt
cancerul, astma, alergiile, MS, arterioscleroza şi multe altele este un fapt
certificat ştiinţific. Astfel, în urmă cu câţiva ani, au fost descoperite nişte
bacterii globulare care se află în depunerile de calc de pe pereţii arteriali,
execitându-şi de acolo efectele nocive.
Mitocondriile, furnizoarele de energie pentru celulele corpului nostru,
au fost cu miliarde de ani înainte microorganisme de sine stătătoare, care
printr-un proces de simbioză s-au integrat în celulele eucariote actuale. Fără
aceste mitocondrii nu am putea exista. Ele produc energia necesară celulelor
noastre din oxigen şi din hidrurile de carbon. Cercetătorii suedezi au
demonstrat că bacteriile, prin producerea de substanţe-semnal, atrag atenţia
asupra necesităţilor lor. Astfel, apetitul permanent pentru zahăr este provocat
deseori de bacteriile „rele“, care au nevoie de acesta pentru a se aproviziona
energetic. Un alt studiu publicat în 1999 de către Clinica dermatologică a
Universităşii din Göttingen demonstrează că unele
bacterii pot proteja împotriva cancerului. De asemenea bacteriile produc o
serie de vitamine extrem de importante pentru sănătatea corpului nostru, cum ar
fi B2, B6, B12, acid folic, biotin, pantoten şi multe altele...
În intestin bacteriile prelucrează acizii graşi. Iar celulele mucoasei
intestinale se hrănesc şi se regenerează în proporţie de 70% cu astfel de
substanţe. Acizii graşi conferă protecţie contra cancerului şi contra bolilor
inflamatorii ale intestinului.
