Intestinele sunt de vină

Albert Hesse - terapeut şi chiropractician

 

Autorul nu dă sfaturi medicinale nici direct, nici indirect, nici nu vă recomandă o dietă anume fără consult medical ca formă terapeutică contra unei anumite afecţiuni. Specialiştii nutriţionişti precum şi alţi experţi în domeniul sănătăţii şi nutriţiei au păreri diferite. Autorul nu intenţionează să stabilească diagnoze sau să prescrie terapii. Scopul autorului este doar acela de a oferi informaţii din domeniul sănătăţii. Dacă veţi folosi informaţiile de mai jos fără a consulta un terapeut, veţi întreprinde o  acţiune terapeutică pe cont propriu, ceea ce este un drept al Dumneavoastră, dar desigur că autorul nu îşi asumă nici o răspundere pentru aceasta.

 

Conţinut

Cuvânt înainte

Intestinele sunt de vină

Un cerc vicios

Sindromul Leaky-Gut

Metabolism inflamator

Afecţiuni care pot apare ca urmare a unei dissimbioze

1.Migrena

2.Alergiile, neurodermita, astma şi febra fânului (rinită alergică)

3.Dureri cronice până la reumatism

4.Depresii şi angoase

5.Afecţiuni intestinale

6.Afecţiuni imunitare

7.Afecţiuni cardiace şi circulatorii

8.Oboseală cronică ţi deficit de concentrare

Alimentaţie sănătoasă pentru intestine

Ce nu trebuie să mâncaţi

Ce aveţi voie să mâncaţi

Linii generale de nutriţie

Ciupercile şi intestinele

De ce Probioticele?

Probiotica: micile ajutoare ne readuc sănătatea

De ce microorganisme efective?

Fapte interesante

 

Cuvânt înainte

Stimate cititor,

   această broşură vă oferă informaţii importante pentru sănătatea Dumneavoastră, în legătură cu sistemul intestinal. Un tract intestinal bolnav este cauza multor afecţiuni. Migrene, neurodermite, alergii, febra fânului, astma, durerile cronice mergând până la reumatism, depresiile şi angoasele, bolile cronice intestinale, afecţiunile sistemului imunitar, afecţiunile inimii şi sistemului circulator, oboseala cronică şi deficitul de concentrare sunt doar câteva categorii de afecţiuni care sunt provocate primar de un intestin afectat. Aceste afecţiuni sunt prezente la 80% dintre persoanele aşa-numitelor ţări dezvoltate.

   Această broşură îşi propune să vă ajute în a descoperi şi înţelege legăturile dintre aceste afecţiuni şi sistemul intestinal, precum şi modalităţile prin care cu ajutorul unei alimentaţii sănătoase putem menţine şi influenţa pozitiv buna funcţionalitate a intestinelor. Spre exemplu, ştiaţi că aproape toate aşa-numitele „arome naturale“  sunt produse cu ajutorul mucegaiurilor (ciupercilor)?

   Marea majoritate a ingredientelor din alimente nu sunt declarate, sau sunt declarate doar foarte puţine dintre ele, şi anume, cele care sunt (sau apara ca) nepericuloase. În acest fel încerederea consumatorului este speculată abuziv (şi de multe ori chiar vraudulos).

    O nutriţie greşită, medicamentele şi mai ales anumite substanţe adăugate alimentelor (şi această categorie este din păcate extrem de mare) au o influenţă extrem de dăunătoare asupra corpului nostru. Unele dintre aceste substanţe le vom analiza separat într-unul din capitolele de mai  jos. Noi cu toţii putem rămâne mult mai sănătoşi şi trăi mult mai mult, dacă vom da mai multă atenţie unui sistem intestinal sănătos.

   Intestinul este „rădăcina“ corpului nostru; şi aşa cum un arbore sănătos are nevoie de o rădăcină sănătoasă, tot aşa un om sănătos are nevoie de un intestin sănătos.

Intestinele sunt de vină!

   O floră intestinală sănătoase cuprinde circa 400 de tulpini bacteriene diferite. Aceste bacterii trăiesc într-o simbioză cu organismul nostru şi astfel formează un sistem imunitar în mucoasa intestinală. Intestinul unui

nou-născut este steril. Abea ca urmare a naşterii şi prin alăptare bacteriile încep să „ocupe“ intestinul. Ele formează un fel de „covor“ care acoperă pereţii intestinali. Omul posedă de 10 ori mai multe bacterii decât celule proprii.

Apariţia unui cerc vicios

   Flora intestinală sănătoasă este modificată (afectată) de-a lungul vieţii printr-o alimentaţie deficitară, greşită. De asemenea medicamentele sintetizate chimic (mai ales antibioticele chimice), conservanţii alimentari şi alte ingrediente şi aditivi alimentari influenţează în mod categoric negativ flora intestinală, astfel că treptat se ajunge la un dezechilibru periculos între bacteriile „sănătoase“ şi cele patogene (care pot provoca boli). Bacteriile patogene se pot înmulţi peste măsură într-un intestin afectat, mai ales prin faptul că folosesc alimentele incomplect digerate (respectiv procesul de fermentare a acestora) pentru propiul metabolism şi astfel produc substanţe toxice, otrăvitoare (ca rezultat al propriului metabolism al acestor bacterii).

    Aceste produse toxice ale metabolismului bacteriilor pot patrunde prin mocoasa intestinală şi prin peretele intestinal, ajungând în sânge. După săptămâni şi luni de disbioză (floră intestinală „bolnavă“) se poate ajunge la modificări ale mucoasei şi pereţilor intestinali. Aceasta duce la o penetrabilitate uşoară a pereţilor intestinali şi astfel toxinele pot otravi întregul organis. O astfel de situaţie se poate uşor constata în urma unei analize simple a scaunului. Aceasta este de fapt cauza acidităţii cronice, a otrăvirii întregului metabolism. Pe aceasta cale apar inflamaţiile cronice în organism.

    Mucoasa intestinală crează o membrană care nu permite moleculelor mari (deci şi toxinelor) să părăsească intestinul şi să pătrundă în organism. În cazul unei disbioze, mucoasa se subţiază, permiţând moleculelor toxice să patrundă prin peretele intestinal şi să ajungă în sânge. Condiţionat de acest fapt începe să aibe de suferit şi sistemul imunitar, căci circa 80% din acesta este în directă legătură cu intestinul. Spre exemplu fiecare a zecea celulă din intestin este o aşa-numită celulă imunitară limfatică. Ori aceste celule, în cazul unei disbioze, sunt distruse, instaurându-se astfel un deficit imunitar letal. Mucoasa intestinală nu se mai poate apăra contra agenţilor patogeni, paraziţilor şi atacurilor ciupercilor (fungiilor). Respectiv nu se mai pot produce suficiente celule imunitare pentru apărarea organismului.

Sindromul Leaky-Gut

   În medicină aceste modificări sunt cuprinse sub denumirea de „Leaky-Gut“, ceea ce ar însemna aproximativ un intestin cu „găuri“. Şi nu numai bacteriile „rele“ sau ciupercile pot produce toxine. Chiar şi bacteriile „bune“ produc toxine în timpul proceselor de metabolism, dar care sunt reţinute de către mucoasa intestinală în intestin, şi astfel eliminate prin scaun. În cazul unui „Leaky-Gut“, mucoasa este atât de afectată (distrusă) încât chiar şi aceste teoxine „normale“ ajung în organism.

   Cu ajutorul unei analize obişnuite a scaunului se poate constata prezenţa sindromului „Leaky-Gut“. În cadrul acestei analize este măsurată Alfa 1 antitripsin. O valoare crescută a acesteia arată o permeabilitate crescută, şi deci periculoasă, a mucoasei intestinale. Regenerarea, respectiv refacerea funcţiei mucoasei intestinale durează între un an - un an şi jumătate. În această perioadă este important ca intestinul, respectiv mucoasa intestinală să fie terapiată (hrănită) cu bacterii „bune“, sănătoase. Scopul este de a restabili starea normală a mucoasei şi de a crea (respecti re-crea) o floră intestinală intactă.

   O mucoasă intestinală sănătoasă nu va prealu alergene, deoarece acestea vor fi distruse imediat chiar în mucoasă de către celulele imunitare. În cazul sindromului „Leaky-Gut“ aceste alergene pot pătrunde prin peretele intestinal, provocând o alergie generalizată sau o alergie alimentară. Pentru a preveni un astfel de pericol, este necesară folosirea, pentru o perioadă relativ îndelungată, a efectivelor microorganismelor probiotice, deoarece acestea hărnesc mucoasa intestinală, o curăţă şi o ajută să se regenereze.

O viaţă în simbioză

   La începutul evoluţiei vieţii pe Pământ, bacteriile au aparţinut primelor forme de viaţă. Ele au trait de la bun început într-o simbioză cu alte forme de viaţă. Ele au preluat importante funcţii pentru metabolismul nostru, precum şi pentru sistemul nostru imunitar. O floră bacteriană sănătoasă este la fel de importantă ca şi oricare dintre organele noastre vitale. Din păcate, în timpurile noastre florei intestinale nu i se mai acordă rolul şi importanţa necesară. Iar consecinţele le vedem zilnic în cazurile de afecţiuni cronice, la pacienţii cu hiperaciditate în organism.

Metabolism inflamator

   În cazul în care mari cantităţi din aceste toxine acide ajung datorită „Leaky-Gut“ în corp, acesta este constrâns să le depoziteze în ţesuturi. Depozite de toxine se formează în musculatură, celulele grase şi ţesuturi. Atunci când se atinge o anumită concentraţie de toxine, corpul reacţionează printr-o inflamaţie. Căci numai prin procesele inflamatorii este organismul capabil „desfacă“ aceste toxine. Atunci când ne îmbolnăvim de o gripă sau de o infecţie bacteriană, reacţia de boală a organismului este mai puţin cauzată de agentul patogen respectiv, cât de toxinele pe care acesta le produce. Iar acestea pot fi eliminate de către organism doar prin intermediul „metabolismului inflamator“. Apar diferite simptome, în funcţie de locurile unde au fost „depozitate“ aceste otrăvuri.

Exemple de afecţiuni care apar ca urmare a unei disbioze:

1.Migrena

În cazul migrenei avem de a face cu o aciditate cu caracter inflamator. Aceşti acizi se depozitează la pacient în musculatura din zona vertebrelor cervicale, unde se formează un edem inflamator. Aceste procese afectează nervii, lucru care se resimte sub forma durerilor. Nervii spinali pornesc din măduva spinării şi se prelungesc până la ochi şi faţă.

2.Alergiile, neurodermita, astma şi rinita alergică (febra fânului)

Metabolismul încearcă să elimine o parte din toxine prin piele sau membranele mucoase. Aceste toxine însă irită celulele imunitare aflate în piele sau mucoase astfel încât acestea reacţionează prin procese inflamatorii.

  Iaraşi aceste lucruri se pot confirma prin analize de sânge, în care se relevă mărirea unor anumiţi parametrii imunitari. Datorită permanentei reacţi inflamatorii a sistemului imunitar la aceste toxine, în timp se ajunge la o reacţie imunitară „exagerată“, adică la o alergie. În momentul în care pielea sau mucoasele intră în contact cu substanţe care conţin proteine, cum ar fi de exemplu polenul, sau cu alimente care conţin proteine, sistemul imunitar reacţionează la acestea prin reacţii alergice. Au reacţionat o dată celulele imunitare alergic, înseamnă că ele au înregistrat informaţii despre alergenele respective, şi vor reacţiona astfel şi pe viitor, de fiecare dată când respectivele substanţe vor apare din nou.  

3.Durerile cronice mergând până la artrită

   Deseori toxinele se depun în musculatură (umeri, ceafă sau aparatul locomotor). Iar corpul încearcă să împingă aceste toxine în zona articulaţiilor, unde astfel apar inflamaţii. Persoanele care suferă permanent de dureri (de exemplu de spate) suferă de regulă de hiperaciditate.

4.Depresiile şi angoasele

    Deseori în practica terapeutică se observă că atunci când printr-o terapie a intestinelor se reuşeşte o stabilizare a florei intestinale şi o reducere a toxinelor, pacienţii nu mai suferă nici din cauza depresiilor sau angoaselor. Aceasta deoarece datorită acidităţii din organism se produc şi modificări în balanţa hormonală, ceea ce duce la o afectare a psihicului.

   Să luăm de exemplu alcoolul: prin alcool ne putem „transporta“ într-o altă stare de conştienţă, la fel ca şi prin alte droguri sau otrăvuri, care conduc la o modificare a psihicului. Tot astfel poate influenţa psihicul şi o hiperaciditate.

5.Afecţiuni ale intestinelor

   Balonările, constipaţiile cronice, diareea, inflamaţiile intestinale de la Morbus Cohn până la colită ulceroasă pot apare datorită unei flori intestinale defectuoase.

6.Afecţiunile sistemulu imunitar

   Deficienţele sistemului imunitar (mai ales sensibilitatea la infecţii a copiilor) sau bolile autoimunitare pot apare datorită unei flore intestinale destabilizate. În pereţii exteriori ai intestinelor se află 80% din sistemul imunitar al omului. Drept urmare sistemul imunitar, respectiv limfatic va fi atacat masiv prin otravurile din intestine.

7.Afecţiunile cardiace şi circulatorii

   Prin toxinele eliminate de bacterii, pereţii interiori ai arterelor pot fi deterioraţi, astfel încât au loc procese inflamatorii. Iar ca urmare, apar depozitări de grasimi şi calc care vor înfunda vasele de sânge. Pe deasupra celulele roşii îşi pierd elasticitatea, astfel încât nu mai pot trece prin vasele capilare, formându-se mici chiaguri. În unele studii americane pacienţii cardiaci au fost terapiaţi cu preparate care eliminau aciditarea precum şi cu combinaţii de vitamine cu rol protector. Studiile au arătat foarte clar că astfel depunerile de calc pe pereţii arteriali s-au redus simţitor sau chiar au fost complect stopate.

8. Oboseala cronică şi deficienţele de concentrare.

   Este uşor de înţeles că organismul nu mai are suficientă energie, în momentul în care în permanenţă trebuie să facă faţă toxinelor şi eliminării acestora sau proceselor inflamatorii cronice. Terapeutului îi stă la dispoziţie o largă paletă de analize prin care poate afla situaţia reală din intestine.

Alimentaţie sănătoasă pentru intestin

   O alimentaţie corectă este absolut necesară pentru a aduce tractul intestinal din nou în ordine. În primul rând trebuiesc evitate alimentele care prezintă pericolul fermentării. Fermentarea produce daune celulare, căci printre altele în urma fermentării se obţin şi derivaţi ai acoolului, care au o influenţă dăunatoare asupra ficatului. Există multe opinii asupra unei alimentaţii sănătoase, unii fiind adepţii cerealelor, alţii ai vegetarismului, etc. În general însă aceste diete sunt destinate oamenilor sănătoşi.

Ce nu trebuie să mănânc?

Zahar

   Atunci când intestinele sunt afectate, zahărul trebuieşte redus la minimum posibil. Zahărul este principalul furnizor de energie pentru bacteriile de fermentaţie. Deci, fără ciocolată, fursecuri, prăjituri, îngheţată, băuturi dulci, etc. Bacteriile „rele“ adoră zahărul, fiind principala lor sursă de energie, şi deci un factor favorizant al înmulţirii lor. Dacă o să fiţi atenţi şi o să va informaţi veţi avea surpriza să constataţi că aproape în toate alimentele preparate se găseşte „ascuns“ zahăr.

Laptele

   Laptele este considerat ca fiind un aliment foarte hrănitor. Un om sănătos poate consuma lapte. Dar pentru un pacient cu hiperaciditate laptele nu este portivit.Faptul că laptele sub influenţa bacteriilor se acreşte este un lucru binecunoscut. Laptele fiert nu mai are bacterii, şi prin învechire „putrezeşte“. Acelaşi lucru se petrece în intestinul nostru după consumul de lapte. În fapt noi nu suntem rumegătoare şi implicit nu deţinem nici enzimele digestive respective, cum ar fi aşa-numitul Labferment, pentru a putea „desface“ complect laptele. Ceea ce înseamnă că se va produce din nou acid, care fa sprijini hiperaciditatea. După părerea mea nici pacienţii afectaţi de osteoporoză nu ar trebui să consume lapte, căci acizii rezultaţi vor atrage calciul din oase.

   Acelaşi lucru se petrece şi în gură: bacteriile formează acizi (aşa-numiţii acizi de carie), care dizolvă calciul din dinţi şi astfel apar cariile. Mulţi dintre Dumneavostră o să căscaţi ochii mari la cele citite mai sus, pentru că de foarte multe ori aţi auzit exact contrariul, şi aţi băut lapre tocmai pentru a aduce un adaos de calciu în organism. Doar că acest calciu se găseşte în foarte multe alimente, astfel că prin eliminarea laptelui din dieta Dumneavoastră nu veţi duce lipsă de acest important mineral.

Consevanţii

   Aceste substanţe sunt adăugate în foarte multe alimente, pentru a le face mai greu perisabile. Conservanţii sunt concepuţi împotriva bacteriilor, ceea ce înseamnă că vor acţiona şi împotriva proriilor noastre bacterii, a celor „bune“ din intestin, şi astfel conservanţii dăuneaţă florei intestinale. Conservanţii inhibă dezvoltarea bacteriilor, făcând astfel alimentele mai greu perisabile. Dar acelaşi lucru îl fac şi în intestin, inhibând dezvoltarea naturală a florei noastre intestinale, ceea ce face ca aceasta să nu se mai poată reînnoi. Rezultă că este imposibil să aveţi o floră intestinală corectă din moment ce consumaţi mereu alimente care conţin conservanţi. Aproape toate produsele de Fast-food sunt foarte „conservate“. Studiile mai noi au constatat chiar că aceşti conservanţi atacă şi slăbesc mucoasa intestinală, făcând-o mai uşor penetrabilă. Toate substanţele care se află între E200 şi E299 sunt conservanţi. Asta pentru a ne putea mai uşor orienta pe misterioasele liste care conţin ingredienţii unuia sau altuia dintre produse. Deseori conservanţii sunt „ascunşi“ în produse şi nu sunt declaraţi.

Lista conservanţilor cel mai des folosiţi:

CONSERVANTI ( E 200 - E 290)

Nr. E

Denumire

Comentarii

E 200

Acid sorbic

Este un acid monobasic saturat, din seria acizilor grasi. Se prezinta sub forma de cristale albe, minuscule, solubile in apa, din care cauza se prefera utilizarea sarurilor de sodiu si de potasiu. Posibil iritant pentru piele, poate cauza rash, astm si agitatie. Inhiba dezvoltarea bacteriilor. Se foloseste la branzeturi, vinuri.

E 202

Sorbet de potasiu

Similar cu E 200

E 203

Sorbet de calciu

Similar cu E200

E 210

Acid benzoic

In stare pura se prezinta sub forma unor ace incolore, putin solubile in apa, usor solubile in alcool si eter. Deoarece are solubilitate redusa, se foloseste sarea de sodiu, benzoatul de sodium, care este insa mai putin eficace si este in mai mare masura dependent de pH.  Se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, gume, condimente, dulciuri, gusari, inlocuitori de zahar.

E 211

Benzoat de sodiu

Bauturile racoritoare dietetice contin o mare cantitate de benzoate de sodium; de asemenea laptele si produsele din carne, condimentele, produsele de panificatie, margarinele; este implicat in producerea rash-urilor urticariene si atacurilor astmatice.

E 212

Benzoat de potasiu

Persoanele cu istoric de alergie ar putea avea reactii alergice. A se vedea E 210

E 213

Benzoat de calciu

A se vedea E 212

E 214

p-hidroxibenzoat de etil

A se evita; interzis in Australia

E 215

Derivat sodic al esterului

etilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita; interzis in Australia

E 216

p-hidroxibenzoat de propel

 

E 217

Derivat sodic al esterului

propilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita; interzis in Australia

E 218

p-hidroxibenzoat de metal

Posibil alergen

E 219

Derivat sodic al esteruilui

metilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita

E 220

Dioxid de sulf

Este un gaz incolor, mai greu decat aerul, cu miros caracteristic intepator si cu efecte iritante asupra mucoaselor. In industria alimentara se utilizeaza sub forma gazoasa sau in solutii apoase. Are un spectru larg de actiune asupra bacteriilor, mucegaiurilor si drojdiilor. Sensibilitatea acestora scade in ordinea aratata, explicand de ce unele tipuri de drojdii rezista la solutii mai diluate de antiseptic. Eficienta antimicrobiana creste pe masura ce mediul este mai acid. Concomitant cu efectul antiseptic, dioxidul de sulf exercita si o actiune de blocare a activitatii enzimelor oxidante, ceea ce permite pastrarea culorii naturale cat si a continutului in vitamine usor oxidabile. Se utilizeaza in bere, bauturi racoritoare, sucuri de fructe, vin, otet, produse din rosii. Se admite la ora actuala ca vinul reprezinta principalul furnizor de acid sulfuros in alimentatia umana si ca bautorii de vin depasesc valoarea maxima admisa.

E 221

Sulfit de sodiu

A se vedea E 220; este o substanta generatoare de dioxid de sulf

E 222

Sulfit acid de sodiu

A se vedea E 220

E 223

Metabisulfit de sodiu

A se vedea E 220

E 224

Metabisulfit de potasiu

A se vedea E 220

E 226

Sulfit de calciu

A se evita. Interzis in Australia

E 227

Sulfit acid de calciu

A se evita. Interzis in Australia

E 228

Sulfit acid de potasiu

A se vedea E 220

E 230

Bifenil, difenil

Difenilul se prezinta sub forma de cristale albe cu miros caracteristic, insolubile in apa, dar solubile in alcool si grasimi. Are o actiune puternic antifungica. Se utilizeaza la fructele citrice pentru tratament superficial. Administrarea indelungata la animalele de laborator a produs intarzieri in crestere, scurtarea vietii, modificari histologice hepatice si renale, anemie. Interzis in Australia

E 231

Ortofenilfenol

Se foloseste pentru tratamentul superficial al citricelor

E 232

Ortofenilfenat de sodiu

A se vedea E 231

E 234

Nisina

Este un antibiotic produs de bacterii; se gaseste in bere, pasta de tomate, budinci din gris, branza maturate si branza topita

E 235

Netamicina

Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor; poate provoca greturi, varsaturi, anorexie, diaree, iritatii ale pielii; se foloseste pentru tratamentul superficial al carnatilor uscati si afumati, precum si a branzeturilor tari, semitari si semimoi




E 239

Hexametilentetra

amina

Se mai numeste si urotropina; se prezinta sub forma de cristale incolore si inodore, dar cu foarte redusa actiune fungica; A se evita; se utilizeaza in branza Provolone

E 242

Dicarbonat de dimetil

Se utilizeaza in sucurile de fructe, bauturile energizante si in vin; este conservant

E 249

Nitrit de potasiu

Este fixator de culoare si agent de conservare pentru carne. Se utilizeaza in produsele din carne netratate termic, afumate si uscate, in alte produse din carne afumata, produse din carne in conserva, sunca afumata;poate produce ameteli, dureri de cap; este potential carcinogen; nu este permis in alimentele pentru sugari si copii;

E 250

Nitrit de sodiu

Poate provoca hiperreactivitate si alte reactii adverse; este restrictionat in multe tari; se recomanda evitarea lui;

E 251

Nitrat de sodiu

Se utilizeaza in produsele din carne afumata, produse din carne in conserva, branza tare, semitare si semimoale, branzeturi pe baza de produse lactate, hering si scrumbii murate;

E 252

Nitrat de potasiu

Poate produce agitatie si alte reactii adverse; potential carcinogenetic; restrictionat in multe tari

E 270

Acid lactic

Acid alimentar obtinut prin fermentarea hidratilor de carbon din lapte, zer, cartofi, amidon de porumb sau melasa; este folosit la conservarea maslinelor spaniole, in branzeturi, deserturi congelate (îngheţată), bauturi carbogazoase cu aroma de fructe, dulciuri; este metabolizat greu de catre organismul copiilor mici.

E 280

Acid propionic

Actiunea acidului propionic si a propionatilor este mai puternica decat a benzoatului de sodiu asupra mucegaiurilor, dar efectul asupra bacteriilor si drojdiilor este slab. Se foloseste la painea preambalata feliata si paine din secara, paine cu valoare energetica scazuta, paine partial preparata, preambalata, produse de panificatie fine preambalate, franzele, brise preambalate, branza si inlocuitori din branza;

E 281

Propionat de sodiu

A se vedea E 280

E 282

Propionat de calciu

A se vedea E 280

E 283

Propionate de potasiu

A se vedea E 280

E 284

Acid boric

Acidul boric si boratii sunt antiseptici foarte slabi, cu actiune bactericida redusa si lipsiti de efect fata de drojdii si mucegaiuri. Se prefera sarea de sodium (boraxul), care este mai solubila in apa; se utilizeaza la conservarea icrelor de sturioni (caviar), pestelui, crustaceelor. Boraxul si acidul boric se absorb rapid si se excreta lent. Din aceasta cauza, se pot acumula in organism, cu precadere in sistemul nervos central si in grasimi, diminuand consumul de oxigen, sinteza glutaminei si oxidarea adrenalinei. Au efecte iritante asupra mucoasei tubului digestive, deoarece inhiba activitatea enzimelor proteolitice si lipolitice, reduce coeficientul de absorbtie al substantelor nutritive calorigene.

E 285

Tetraborat de sodiu (borax)

A se vedea E 284

Drojdia

   Produsele cu drojdie proaspătă stimulează fermentarea şi tocmai de aceea trebuiesc evitate. Mâncaţi pâine fără drojdie, sau depozitaţi pâinea timp de două zile şi deabea după aceea consumaţi-o.

Cereale/Pâine

    În cazul afecţiunilor intestinale nu este recomandabil să consumaţi cereale brute, sub formă de Müsli, deoarece acestea contribuie la fermentare, şi prin aceasta la hiperaciditate. În cazul acestor afecţiuni este mai bine să consumaţi pentru o vreme cereale fără gluten.

Nu consumaţi Fastfood

    Fastfood este întodeauna conservat. Nu consumaţi produse din carne gata preparate. Conservele de carne, peşte sau cremvurşti conţin întotdeauna conservanţi. Luaţi de xemplu o felie de cârnat. Ea nu se va strica la fel de repede ca un cârnat proaspat, şi de regulă se va usca pur şi simplu. Bacteriile desigur că nu se simt „confortabil“ pe o astfel de felie de cârnat plină cu conservanţi.

Varza şi păstăioase

   Consumaţi numai cantităţi moderate din aceste produse, astfel încât să nu se ajungă la fermentări (balonări, gaze). Nu exageraţi nici cu salata, căci conţine zahăruri legate, şi prin aceasta poate contribui la fermentare.

Ce am voie să mănânc?

-Cartofi

-Orez

-Fidea (paste)

- Ouă

-Carne, dar nu prea multă de porc

- Peşte

-Fructe, dar aveţi grijă la fermentare

-Cereale fierte

-Pâine fără drojdie sau fără gluten.

-Produse din lapte, cum ar fi brânză, brânză dulce, lapte bătut, smântână, iaurt (nu foarte mult). (Toate acestea

  desigur dacă nu aveţi intoleranţă la lapte!)

-Legume, multe şi sub orice formă: morcovi, roşii, castraveţi, paprica, ridichi, etc. Acestea nu conduc la o

  fermentare.

   Mâncaţi pe cât posibil de două ori pe zi mâncare gătită, căci aceasta nu mai poate fermenta. În faza de început a unei terapii, când se încearcă restabilirea florei intestinale corecte, evitaţi fructele pe cât posibil. În cazul unei terapii contra fungiilor (mucegaiurilor) trebuie să se renunţe la fructe, deoarece fructele conţin zahăr natural, care şi acesta, în cazul unui intestin afectat, poate provoca fermentaţii.

   Acordaţi o mare atenţie produselor care conţin „arome naturale“. Aşa-zisele arome naturale sunt aproape în exclusivitate produse cu ajutorul mucegaiurilor. Se crede că aromele naturale sunt unul din factorii de promovare a alergiilor, precum şi a unor alte afecţiuni. Încercaţi pe cât posibil să cumpăraţi produse care nu conţin substanţe adăugate. Desigur că aceasta poate fi o problemă, mai ales atunci când trebuie să ne modificăm obiceiurile alimentare, dar cu timpul vă veţi obişnui.

Linii generale de nutriţie

   Deseori suntem întrebaţi: Bine, dar ce mai pot să mănânc, cu atâtea restricţii? Din păcate deabea dacă mai găsim produse care să nu fie modificate într-o formă sau alta. Industria alimentară ne dictează ce anume să mâncăm. Dacă am ştii ce anume conţin alimentele pe care le cumpărăm, deabea dacă am mai dori să mâncăm ceva. Foarte multe componente nu sunt declarate în lista de ingrediente a produselor. Este vândut ficat de gâscă, care nu a văzut în viaţa lui o gâscă! Dorinţa de profit!

   Toate aceste ne împiedică substanţial să adoptăm o nutriţie sănătoasă. regula generală este însă de a evita la maximul produsele gata preparate (conserve, maioneze, ketchup şi alte sosuri). Mult prea des sunt în aceste produse „ascunse“ diferite substanţe, de cele mai multe ori nedeclarate. Făceţi o dată singuri o maioneză! După o zi aceasta nu va mai putea fi consumată. Şi acuma cumpăraţi o maioneză gata preparată de la magazin. Aceasta va „rezita“ chiar şi mai multe luni! Ori cum ar fi posibil aşa ceva fără conservanţi puternici?

   Mâncaţi fructe, legume şi plante. Reduceţi carnea în favoarea peştelui. Beţi cel puţin doi litri de apă pe zi (la o greutate corporală medie de 75 de kilograme). Evitaţi toate produsele în a căror listă de ingrediente veţi găsi E-uri între 200 şi 299. Alimentaţivă variat şi complex. La fel cum fac asiaticii: din toate câte puţin. Şi folosiţi uleiul de măsline presat la rece. Untul şi margarina trebuiesc folosite cu măsură, ba chiar cu rezervă. Consumaţi 1-2 ouă pe săptămână. Produse din lapte degresat. Legume, salate, cartofi (fierţi în coajă). Ca metode de preparate cel mai bine este să preparaţi mâncare înăbuşită (în aburi) sau fiartă

Ciuperci, mucegaiuri, fungii

   Întotdeauna atunci când liniile fireşti de apărare ale organismului sunt afectate, apar în intestin fungii sau ciuperci. Acest lucru se petrece foarte des de exemplu în urma unei terapii cu antibiotice, dar şi ca urmare a altor influenţe negative asupra intestinelor. Deseori auzim afirmaţia: ciuperci are fiecare dintre noi. Şi din păcate este adevărat, ca urmare a unui mod de viaţă defectuos sau a unei nutriţii defectuase. Căci trebuie să le mulţumim aromelor şi conservanţilor (printre altele) pentru faptul că nu avem un sistem imunitar sănătos. Ciupercile şi fungiile pot apare doar acolo unde sistemul imunitar nu este destul de robust. Ele practic nu au ce căuta în intestin deoarece sunt în stare să „decupleze“ complect sistemul de apărare al acestuia.

   Ultimele studii arată că aceste fugii se pot „ascunde“ foarte eficace (mai ales Candida albicans). Fugiile sunt capabile de a intra în celulele imunitare ale intestunului, de a distruge funcţia de apărare a acestora şi de a se înmulţii în acestea (iar singura cale eficace de a la îndepărta este prin acţiunea celulelor ajutătoare Th1 – vezi teorie simbiozei celulare a Dr. med. Heinrich Kremer). Cercetările au arătat că există o strânsă legătură între „camulfarea“ fungiilor şi valorile Alfa 1 antitripsin (această valoare arată gradul de „permeabilitate“ al intestinului). Ceea ce înseamnă, pe cât de şocant este, că fungiile şi ciupercile pot „anihila“ sistemul de apărare al intestinului.

   Întotdeauna atunci când se constată simptome de boală sau inflamaţii ale mucoasei intestinale (în urma analizelor scaunului), trebuieşte să combatem terapeutic şi ciupercile (fungiile). Pentru a releva fungiile în scaun trebuiesc facute analize de laborator mai speciale, prin care se poate stabili cantitativ şi calitativ situaţia reală.

Paraziţii

   Aceştia pot „ataca“ omul pe diferite căi, de exemplu larvele de nematode (viermi cilindrici) pot patrunde prin piele şi ajunge, prin sistemul circulator, în plămâni, unde pot declanşa o aprindere de plămâni. Sau prin căile respiratorii pot ajunge în faringe şi de acolo în intestinul subţire.

   Viermii panglică sunt paraziţi care trăiesc în intestin, şi în unele cazuri pot ajunge până la câţiva metri lungime. Aceşti viermi se fixează cu capul lor (scolex) de pereţii intesinului, depun ouă şi se înmulţesc. Ei pot chiar străpunge peretele intestinal şi astfel ajunge în sânge şi de aici, practic, în întregul organism. Viermii din familia Hirudinea pot patrunde prin apa infectată şi se pot localiza în ficat, intestin, vezica urinară, vene şi splină, unde se înmulţesc. Ouăle de Enterobius pot ajuge de pe degete în gură. Anumite amibe sunt preluate din apă sau alimente. Marea majoritate a paraziţilor sunt preluaţi de către om din apă sau alimente.

   În mod normal însă fierea se ocupă destul de eficace de înlăturarea acestor paraziţi, prin neutralizarea mediului acid din stomac, în care aceşti paraziţi se află. Doar că o hiperaciditate suprasolicită fierea şi slăbeşte capacitatea de detoxifiere a ficatului. Pentru a nu avea „pasageri clandestini“ în organism trebuieşte să folosim mijoace antifungice şi antiparazitare. Astfel de „cure de deparazitare“ ar trebui făcute periodic, mai ales de către cei care au animale de companie. Cele mai bune soluţii sunt tincturile pe bază de plante, care acţionează foarte eficace contra virusurilor (de exemplu Herpes), contra ciupercilor (de exemplu Candida albicans) sau contra agenţilor bacterieni cum sunt viermii şi ouăle acestora.

   Există peste 130 de soiuri de paraziţi care folosec corpul omenesc ca şi gazdă! Cei care au deja un sistem imunitar afectat se pot trezi cu astfel de „musafiri“, de cele mai multe ori fără să observe sau să aibe simptome specifice, putându-se ajunge în timp la instalarea unor afecţiuni cronice cum ar fi astma, MS, cancer, etc. astfel încât o cură periodică de eliminare a eventualilor paraziţi este foarte necesară. În ultima vreme s-au adunat din ce în ce mai multe dovezi asupra efectelor negative pe care toxinele produse de aceşti paraziţi le au asupra sistemului imunitar (supraproducţie de anticorpi, ceea ce duce la alergii precum şi la slăbirea producţiei de monoxid de azot, NO, deci la un Th1-Th2 switch - dezechilibru).

De ce probiotice?

   Probioticele sunt medicamente sau suplimenţi nutritivi care conţin bacterii vitale pentru construcţia florei intestinale. Probioticele au acţiune acolo unde se doreşte reglarea unui mediu intestinal sănătos. Având în vedere modul modern de viaţă şi alimentaţie, putem foarte uşor să ne închipuim că deabea există un om cu o floră intestinală sănătoasă.

   Spre exemplu foarte mulţi dintre noi au luat dealungul vieţii antibiotice chimice. Aceste medicamente sunt foarte importante în situaţiile de criză, pentru salvarea unei vieţi, totuşi ele atacă şi distrug flora intestinală, astfel încât de foarte multe ori aceasta nu se mai poate reface îndestulător. Se produce un dezechilibru în mediul bacterian din intestin. Bacteriile „rele“ şi foarte adesea ciupercile se înmulţesc exagerat în intestin, ceea ce face ca produsele metabolismului lor, toxinele, să se acumuleze în organism în proporţii periculoase, ducând la aciditate crescută şi intoxicaţii. De asemenea conservanţii şi alţi aditivi din alimente afectează substanţial flora intestinală.

   Astfel se deschide larg uşa pentru pătrunderea în organism a germenilor străini, pentru formarea unui mediu deficitar şi a unei acidităţi crescute în corp.

Probioticele: micile ajutoare pentru o viaţă sănătoasă

    Probioticele cu microorganisme efective pot readuce flora intestinală din nou în echilibrul corect şi necesar şi de asemenea combat efectiv bacteriile de fermentare, fungiile, paraziţii şi alţi agenţi patogeni. Iar acolo unde nu există bacterii dăunătoare, nu există nici otrăvuri.

    Cât timp trebuieşte să luăm probiotice? În cazurile grave este uneori necesar să luăm astfel de produse toată viaţa. Căci acolo unde sistemul este puternic dereglat şi având în vedere modul modern de viaţă (stress, alimentaţie nesănătoasă, adaosuri în alimente) flora intestinală este permanent pusă în pericol. Dacă bacteriile „bune“ se reduc în intestin, fiţi siguri că locul lor va fi imediat ocupat de bacteriile „rele“.

   Unele popoare, cum sunt de exemplu caucazienii, beau zilnic Kefir. Ori se ştie că la aceste populaţii din zona Caucazului, durata medie de viaţă este remarcabil de lungă. Ceea ce se datorează în primul rând bacteriilor din laptele acru.

    În cadrul cercetărilor de laborator efectuate de firmele producătoare de probiotice au fost luate resturi rămase de la prelucrarea peştelui, în care se aflau o grămadă de agenţi patogeni, de la Salmonella prin bacterii coli până la fungii. Aceste resturi au fost amestecate într-un puree cu microorganisme efective şi depozitate la o temperatură constantă de 37 de grade Celsius. După numai 24 de ore, microbacteriile efective au reuşit să elimine aproape toţi agenţii patogeni, iar pe cei pe care încă nu îi eliminaseră complect, reuşiseră să îi reducă sub limita de detectabilitate stabilită de laboratoarele de analize. De asemenea mirosul neplăcut caracteristic resturilor de la peşti a fost îndepărtat şi acestea au rămas stabile organic până ce bacteriile „bune“ şi-au consumat hrana şi energia. Apoi, la câteva zile după începerea experimentului bacteriile „bune“ au început să scadă în cantitate, iar cele „rele“ au început din nou să se înmulţească.

    Acest experiment ne arată că trebuieşte în permanenţă să folosim lactobacterii pentru propria protecţie a florei intestinale şi în general a sănătăţii noastre. Aici ar trebui să mai facem o remarcă în legătură cu aşa-zisele produse din lapte sau iaurturile probiotice, care sunt foarte „la modă“ în prezent. În aceste produse există o cantitate foarte mică de germeni probiotici. Ele nu sunt produse din germeni probiotici şi, în consecinţă, sunt lipsite de valoare, căci germenii conţinuţi în aceste produse nu mai sunt activi metabolic.  

De ce microorganisme efective?

    Microorganismele efective sunt bacterii vii, care în mod normal sunt conţinute în multe alimente sănătoase şi naturale. Însă alimentele din ziua de astăzi sunt în mare parte sterilizate sau conservate, pentru a le face cât mai „durabile“. Microorganismele efective influenţează pozitiv flora noastră intestinală, şi este necesar a fi administrate suplimentar tocmai datorită faptului că alimentele din ziua de astăzi nu mai conţin aproape de loc astfel de microorganisme. Zilnic avem de a face cu tot felul de substanţe nedorite, care ajung în organismul nostru, fie pe calea aerului, fie prin nutriţie. Multe dintre acestea vor fi în mod normal în intestin neutralizate, proces în cadrul căruia lactobacteriile joacă un rol primordial, astfel că o floră intestinală sănătoasă împiedică înmulţirea agenţilor patogeni în organism. De asemenea mucoasa intestinală sănătoasă împiedică răspândirea în organism a toxinelor şi otrăvurilor rezultate din procesul de digestie.

   O altă problemă majoră a zilelor noastre o constituie substanţele chimice folosite din ce în ce mai mult în agricultură, care distrug bacteriile din sol. Acesta devine „steril“. Urmarea este că alimentele nu mai conţin suficiente substanţe hrănitoare, ci din ce în ce mai multe chimicale (toxine). Acelaşi lucru se petrece şi în industria creşterii de animale pentru consum. Întraţi într-un grajd modern de vaci, şi veţi fi izbiţi de mirosul de amoniac şi alţi dezinfectanţi chimici. Ori amoniacul este un produs al fermentării şi implicit favorizează bacteriile de fermentare. Sub o balegă de „vacă modernă“, timp de 3 luni cu mai creşte nici un fir de iarbă. Dacă vaca primeşte astfel de microorganisme efective, după 14 zile de sub balega de vacă apare din nou vegetaţie.

   Într-un mediu sănătos bacteriile reglează şi echilibrează sistemul atât în sol cât şi în toate formele vii prezente. Fără aceste bacterii nu ar fi în fapt posibilă viaţa pe Pământ. Datorită lor, putregaiurile şi ciupercile nu se pot înmulţi exagerat. În baza tuturor acestor fapte, au fost dezvoltate diferite produse care au ca scop reechilibrarea pe cale naturală a unei balanţe corecte şi a unui mediu sănătos.

   Dacă într-un grajd de vaci vom răspândi astfel de bacterii, după 24 de ore nu vom mai simţi mirosul de amoniac, şi nu vom mai găsi nici enervantere muşte. Muştele se hrănesc cu putregaiuri, şi de aceea pot fi găsite peste tot unde astfel de putregaiuri sunt prezente. Dacă produsele ME (microorganisme efective) vor fi introduse în apa de băut şi furaje, animalele vor fi mult mai rar bolnave, iar carnea şi laptele vor fi de on mai bună calitate. De asemenea costurile pentru medicina veterinară vor scădea, nemaifiind aproape de loc nevoie de medicamente. Iar găinie nu vor mai avea Salmonella. De asemenea ME se poate amesteca şi în bălegar, astfel că în acesta nu se vor mai forma putregaiuri. Ceea ce nu ştiu mulţi este faptul că în cele mai moderne staţii de epurare a apei sunt folosite astfel de bacterii.

Fapte interesante

    Dacă viaţa ar fi sterilă, nu ar mai fi viaţă. Încercările de a ţine animale complect libere de gremeni ne arată clar acest lucru. Astfel de nefericite animale nu mai au un sistem imunitar, iar organele lor nu sunt corect formate. Un nou născut prin cezariană este hrănit cu alimentaţie sterilă şi ţinut în mediu steril, sub un „clopot“ de protecţie. Dar lui îi va merge foarte prost. Apendicele se va inflama, plin de mucoase, şi va provoca mari dureri. Intestinul rămâne anemic şi leneş. Deabea în momentul în care este scos din mediul steril se va forma o floră intestinală, iar copilul va fi în sfârşit sănătos. Experimentele pe animale au arătat aceleaşi rezultate.

   Este foarte probabil că 99% din bacteriile din corpul nostru nici măcar nu au fost descoperite, nu sunt cunoscute sau cercetate îndeajuns. Iar contribuţia bacteriilor „rele“ şi fungiilor în apariţia bolilor cum sunt cancerul, astma, alergiile, MS, arterioscleroza şi multe altele este un fapt certificat ştiinţific. Astfel, în urmă cu câţiva ani, au fost descoperite nişte bacterii globulare care se află în depunerile de calc de pe pereţii arteriali, execitându-şi de acolo efectele nocive.

   Mitocondriile, furnizoarele de energie pentru celulele corpului nostru, au fost cu miliarde de ani înainte microorganisme de sine stătătoare, care printr-un proces de simbioză s-au integrat în celulele eucariote actuale. Fără aceste mitocondrii nu am putea exista. Ele produc energia necesară celulelor noastre din oxigen şi din hidrurile de carbon. Cercetătorii suedezi au demonstrat că bacteriile, prin producerea de substanţe-semnal, atrag atenţia asupra necesităţilor lor. Astfel, apetitul permanent pentru zahăr este provocat deseori de bacteriile „rele“, care au nevoie de acesta pentru a se aproviziona energetic. Un alt studiu publicat în 1999 de către Clinica dermatologică a Universităşii din Göttingen demonstrează că unele bacterii pot proteja împotriva cancerului. De asemenea bacteriile produc o serie de vitamine extrem de importante pentru sănătatea corpului nostru, cum ar fi B2, B6, B12, acid folic, biotin, pantoten şi multe altele...

   În intestin bacteriile prelucrează acizii graşi. Iar celulele mucoasei intestinale se hrănesc şi se regenerează în proporţie de 70% cu astfel de substanţe. Acizii graşi conferă protecţie contra cancerului şi contra bolilor inflamatorii ale intestinului.

 

Albert Hesse – Terapeut

Platinweg 29

57482 Wenden

Germania